În timp ce modul de viaţă cunoscut sub numele de Islam,
continuă să fie una dintre cele mai mari Religii ale lumii –
neluând în considerare tradiţionalele numărători ale
musulmanilor de către statisticienii din Vest – existenţa informaţiilor utile despre
Islam este mai mult decât necesară, atât pentru musulmanii practicanţi, cât şi
pentru persoanele nemusulmane interesate, care se străduiesc să păstreze pacea
cu această comunitate aflată în plină expansiune. În mod ironic, frenezia de după
9/11 care a cuprins societăţile din Vest la nivel mondial, eveniment văzut cu o
neobişnuită şi adesea iraţională ură, a stârnit, în acelaşi timp, şi o anumită
curiozitate din partea nemusulmanilor din Vest, care au considerat că
scepticismul mass-mediei cu privire la extremiştii Islamici, ca şi părerile aşa
numiţilor „haters”1 americani nu se potrivesc cu experienţele pe care ei înşişi leau avut cu musulmanii vecini sau cu colegii musulmani de la şcoală şi de la
serviciu. Aceasta conduce la un gol informaţional, care strigă în mod repetat
după un răspuns serios şi semnificativ. Abdur-Rahman Ash-Sheha, prin
compendiul său inovator – Chei pentru înţelegerea Islamului – nu numai că s-a
adresat acestei nevoi a oamenilor din Vest, ci, mai mult, a introdus un format
nou, unic, care este un material „prietenos”, fiind cuprinzător şi educativ.
Renaşterea Islamică ce a însoţit musulmanii prin jungla colonianismului de
la jumătatea secolului al XX-lea nu a dus lipsă de oameni de ştiinţă sau de
materiale educative, menite să consolideze noile libertăţi, găsite deja în Mila
Divină pe care Allah Preaînaltul a trimis-o omenirii prin Cartea Sa, Coranul cel
Glorios, ca şi prin tradiţiile nobilului Său Profet, Mohammed (Pacea şi
binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Într-adevăr, geniul acestor oameni de
ştiinţă musulmani timpurii a ajutat la reconstruirea cadrului care găzduieşte
astăzi aceste mişcări Islamice renăscute. Însă, multe dintre lucrărilor de
oamenilor de ştiinţă sunt scrise într-un limbaj şi cu un stil care fac apel, în cea
mai mare măsură, la cunoştinţele celor care sunt deja musulmani sau care sunt
obişnuiţi deja cu anumiţi termeni Islamici. Cartea lui Ash-Sheha oferă, într-un
singur volum, scris într-un stil simplu, o multitudine de informaţii, relevante
pentru nemusulmanii care caută o înţelegere clară şi concisă a ceea ce este şi
ceea ce nu este Islamul, ca şi o sinteză bine-organizată a faptelor de credinţă,
adorare şi sociale pe care musulmanii practicanţi trebuie să le îndeplinească. În
mod cert, această abordare critică asupra Islamului aduce o nouă oportunitate
pentru prezentarea acestei frumoase Religii, menţinând, în acelaşi timp,
principiile de bază ale credinţei. Cartea Chei pentru înţelegerea Islamului
combină ochiul strict şi înţelept al oamenilor de ştiinţă cu empatia unui
cercetător social conştiincios. Astfel, rezultatul este un minunat text informativ
convingător, care tratează, spre exemplu, elementele esenţiale ale actelor de
1 Persoane care urăsc tot ceea ce fac cei din jurul lor.
adorare ale musulmanului sau interpretarea Islamică asupra astrofizicii (AlHaitham) alături de cea a lui Edwin Humble, realizată cu aceeaşi claritate şi
aplomb, conectând ambele viziuni cu trimiteri corespunzătoare din Nobilul
Coran şi tradiţia Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).
Amploarea şi profunzimea prin care autorul reuşeşte să acopere toate aceste
subiecte sunt cu adevărat remarcabile şi sunt o mărturie a talentului şi
înţelepciunii acestuia. Astfel, prin conţinutul şi stilul său, ca şi prin contribuţia sa
la dialogul global privind religia în viaţa contemporană, cartea lui Ash-Sheha –
Chei pentru înţelegerea Islamului – are un loc deosebit printre cărţile
importante de acest tip. Ea redefineşte conturul acestor discuţii în jurul Religiei
Islamice şi îmbunătăţeşte metodele utilizate pentru iluminarea minţilor în
privinţa Islamului, aflându-se la bazele ştiinţei şi culturii europene. Acesta este
un lucru cu adevărat inovator, care sperăm că va influenţa viitoarele generaţii de
învăţaţi musulmani, care vor alege această carte pentru a prezenta Islamul.
Allah Preaînaltul spune2 în Coranul cel
Nobil:
Spuneţi: «Noi credem în Allah şi în ceea ce
ne-a fost trimis nouă şi în ceea ce i-a fost trimis
lui Avraam, lui Ismail, lui Isaac, lui Iacob şi
seminţiilor; în ceea ce le-a fost dat lui Moise şi
lui Isus şi în ceea ce le-a fost dat [tuturor]
Profeţilor de către Domnul lor. Noi nu facem
deosebire între ei! Noi Lui Îi suntem supuşi
[musulmani]!» [Coran, 2:136]
2 Notă explicativă: În această carte, atunci când spunem Allah Preaînaltul spune… utilizăm traducerea sensurilor
cuvintelor din versetele respective şi nu o traducere literală, deoarece nimeni nu ştie traducerea lor completă , sub
toate aspectele, cu excpeţia lui Allah Preaînaltul.
Cuvânt înainte
În numele lui Allah, Cel Milostiv, Îndurător
Toată lauda I se cuvine lui Allah Preaînaltul şi toate binecuvântările lui Allah fie
asupra Profetului Său, Mohammed, asupra familiei sale, a companionilor săi şi
asupra tuturor celor care urmează Calea Sa cea Dreaptă; fie ca Allah Cel
Atotputernic să aibă milă de ei în Ziua Judecăţii!
Această carte încearcă să explice, pe scurt, ultima Religie Divină3
, care
vine să completeze toate celelalte religii existente înainte. Conform ultimelor
cercetări amănunţite, Islamul este Religia a milioane de persoane, răspândite în
întreaga lume. Oamenii au acceptat această Religie într-un număr mare, în ciuda
faptului că cei care cheamă la Islam nu au suportul moral şi financiar suficient
pentru a face acest lucru. Mai mult decât atât, rar s-a auzit ca o persoană care a
acceptat Islamul, a renunţat mai apoi la această credinţă.
În Islam, cunoaşterea şi învăţaţii sunt extrem de apreciaţi şi se bucură de
un deosebit prestigiu în societatea musulmană. Coranul cel Nobil nu este o carte
de ştiinţă, însă, cu toate acestea, este legea de bază care cuprinde modalităţile în
care musulmanii trebuie să se comporte în toate etapele vieţii. În Coranul cel
Glorios, sunt menţionate aspecte politice, sociale, economice, morale şi altele,
care ghidează omenirea.
Scopul acestei cărţi nu este, însă, acela de a lega orice descoperire
ştiinţifică a oamenilor moderni de un verset din Coranul cel Nobil. Cu toate
acestea, am menţionat în această carte unele evenimente ştiinţifice pentru a
clarifica faptul că în Coranul cel Sfânt există anumite versete care conţin
informaţii ştiinţifice exacte, descoperite abia recent de către ştiinţa modernă.
Vă invit pe toţi să citiţi această carte şi să contemplaţi semnele lui Allah
Preaînaltul, străduindu-vă să descoperiţi şi să învăţaţi adevărata Religie a lui
Allah Preaînaltul.
3 Cuvântul tradus aici cu termenul de „religie”, provine din cuvântul arab «diin», care face referire la un mod de
viaţă, atât la unul privat, cât şi la unul public. Acest termen este unul cuprinzător, însemnând în acelaşi timp acte
de adorare, practici sociale, ca şi un întreg cod de conduită, incluzând igiena personală şi chiar problemele care ţin
de eticheta socială.
Ce este Islamul?
Islamul înseamnă supunere totală faţă de Allah Preaînaltul, Creatorul tuturor
lucrurilor (monoteism), supunerea numai faţă de El, Unicul, şi a nu Îi asocia Lui niciun fel de
partener, rival sau mijlocitor. Este Religia toleranţei şi a păcii.
Allah Gloriosul spune în Coranul cel Nobil:
… Allah vă voieşte uşurarea, nu vă voieşte împovărarea… [Coran, 2:185]
● Islamul este Religia prin care se găseşte mulţumirea sufletească şi pacea spirituală.
Allah Preaînaltul spune în Coranul cel Glorios:
Pe cei care cred şi ale căror inimi sunt liniştite întru pomenirea lui Allah, căci
prin pomenirea lui Allah se liniştesc inimile. [Coran, 13:28]
● Islamul este Religia milei şi a compasiunii.
Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Cel Milostiv arată milă celor care sunt milostivi. Aşadar, arătaţi milă celor de pe
Pământ, pentru ca să primiţi milă din partea Celui aflat deasupra cerurilor.”
(relatat de Tirmidhi4
)
● Islamul este o Religie a dragostei şi a iubirii binelui pentru alţii.
Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Cei mai iubiţi oameni în faţa lui Allah sunt cei care doresc ceea ce este mai bine
pentru alţii.”
(Tabarani)
● Islamul este o Religie care nu cunoaşte niciun fel de confuzie sau ambiguitate.
Allah Preaînaltul spune în Coranul cel Nobil:
Şi nu am trimis mai înainte de tine decât numai bărbaţi, cărora Noi le-am
pogorât revelaţii. Întrebaţi-i pe oamenii pricepuţi în cărţi, dacă voi nu ştiţi. [Coran,
16:43]
● Islamul este o Religie unitară, deoarece se adresează direct omenirii ca întreg şi nu
doar unei anumite rase sau unor oameni în mod special.
Allah Preaînaltul spune în Coranul cel Glorios:
Şi Noi nu te-am trimis decât ca vestitor şi prevenitor pentru toată lumea, însă
cei mai mulţi dintre oameni nu ştiu. [Coran, 34:28]
● Islamul este Religia care şterge toate păcatele trecute.
Profetul Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Islamul şterge toate păcatele comise înainte de a intra în această Religie.”
4 Toate numele menţionate după cuvintele Mesagerului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)
sunt nume ale unor învăţaţi care au cules spusele Profetului (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) de la
companionii săi şi le-au strâns în cărţi.
(relatat de Muslim)
● Islamul este Religia completă şi perfectă, care
completează toate celelalte revelaţii.
De asemenea, este ultima Religie.
Allah Preamăreţul spune în Coranul cel Sfânt:
… În ziua aceasta, am desăvârşit Religia voastră şi am
împlinit harul Meu asupra voastră şi am încuviinţat Islamul
ca Religie pentru voi! … [Coran, 5:3]
Islamul cuprinde un anumit număr de acte de adorare,
dintre care unele sunt verbale, altele fizice, iar altele sunt
interioare. Toate aceste acte de adorare joacă un rol deosebit de
important atât în definirea modului de a fi al cuiva şi în
purificarea sufletului său, cât şi în menţinerea integrităţii şi
unităţii societăţii musulmane.
► Figura reprezintă imaginea uşii Ka’bei. Aceasta este făcută
din aur pur, ca semn de respect pentru ceea ce reprezintă Ka’bah.
Se deschide o singură dată pe an, când este spălată pentru Hajj şi
acoperită cu Kishwah (acoperământ).
Ce se spune despre Islam?
W. Montgomery Watt în cartea sa – Ce este Islamul? – a spus:
„Prejudecata este doar una dintre multele dificultăţi pe care un student musulman le
întâmpină atunci când vine să studieze în Europa sau America. De îndată ce începe să descrie
Islamul ca fiind «Religia Coranului» sau ca «Religia a patru sute de milioane de musulmani
din ziua de azi», introduce un tip nou, care nu se încadrează în categoria de «religie». Însă, ce
anume înseamnă termenul de «religie» pentru occidentali? În cel mai bun caz, pentru omul
obişnuit aceasta înseamnă a petrece o oră sau două în zilele de duminică în anumite practici
care-i oferă un anumit suport şi o anumită putere pentru a putea înfrunta problemele cotidiene
şi să menţină standardele unei decenţe sexuale; acest tip de persoană are de a face puţin sau
chiar deloc cu comerţul, economia, politica sau relaţiile industriale. În cel mai rău caz, se
favorizează o atitudine de complezenţă pentru indivizii mai prosperi din punct de vedere
financiar sau a anumitor rase. Europenii pot chiar să privească religia ca pe un drog dezvoltat
de către exploatatorii oamenilor de rând, pentru a îi subjuga pe aceştia. Câtă diferenţă între
această viziune şi perspectiva musulmană asupra religiei, fapt exprimat prin versetul, care
spune:
„[Unica] religie acceptată de Allah este Islamul!.. [Coran, 3:19]
Cuvântul din arabă tradus ca şi «religie» este Diin, care face referire la viaţă în general.
Aceasta nu este o chestiune privată care face referire doar la anumite persoane, atingând
numai problemele şi aspectele care se regăsesc în interiorul vieţii lor, ci la ceva care este în
acelaşi timp public şi privat, ceva care cuprinde întreaga structură a societăţii, într-un mod de
care oamenii sunt conştienţi. Este în acelaşi timp o dogmă teologică, o formă de adorare, o
teorie politică şi un cod detaliat de conduită, incluzând şi lucruri pe care europenii le-ar
considera ca făcând referire la igienă sau la etichetă.”5
Stâlpii de bază ai Religiei Islamice
La temelia vieţii unui musulman stau stâlpii Islamului. Sunt cinci stâlpi ai Islamului,
după cum urmează:
1. Mărturisirea de credinţă (Sheheda)
2. Rugăciunea (As-Salat)
3. Caritatea obligatorie (Az-Zakat)
4. Postul din luna Ramadan (As-Siyam)
5. Pelerinajul la Mecca (Hajj)
1. Mărturisirea de credinţă (Sheheda)
Aceasta cuprinde mărturisirea că:
„Nu există nicio altă divinitate în afară de Allah şi că Mohammed este Mesagerul
Său.”
► Nu există nicio altă divinitate în afară de Allah, iar Mohammed este Mesagerul Său.
Această mărturisire de credinţă este cheia prin care o persoană devine musulmană.
Semnificaţia primei părţi a mărturisirii de credinţă – „Nu există nicio altă divinitate în
afară de Allah” – semnifică:
a) Allah este Creatorul a tot ceea ce există.
b) Allah este Stăpânul a tot ceea ce există şi Atoateştiutorul tuturor lucrurilor.
c) Allah este Singurul demn de adorare.
Semnificaţia celei de a doua părţi a mărturisirii de credinţă – „Mohammed este
Mesagerul Său” – conţine următoarele semnificaţii:
a) A îl urma pe Mesager (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) în tot ceea ce a
cerut.
5
W. Montgomery Watt este un orientalist scoţian.
b) A crede tot ceea ce el a spus.
c) A te abţine de la ceea ce el a interzis şi de la toate cele despre care ne-a avertizat în
prealabil.
d) A nu îl adora pe Allah Preaînaltul decât în modalitatea care a fost instituită prin
Mesagerul său (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).
Cine este Mesagerul Islamului?
El este Abul-Qasim, Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), fiul lui
Abdullah, fiul lui Abdul Muttalib, fiul lui Hashim. El făcea parte din tribul Quraish, a cărui
origine merge înapoi până la Adnan, unul dintre fiii lui Ismail (Ishmael), Profetul lui Allah.
Ismail era fiul lui Ibrahim (Avraam), care a fost Mesager al lui Allah (Pacea lui Allah fie asupra
sa!).
Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a născut în jurul anului 570,
în sfântul oraş Mecca. Acesta era centrul comercial al întregii Peninsule Arabe, deoarece
găzduia Sfânta Casă, Ka’bah, care a fost construită de către Avraam şi fiul său, Ismail (Pacea
lui Allah fie asupra lor!).
Chiar şi înainte de primirea revelaţiei Divine, el a fost cunoscut drept „Cel demn de
încredere”, iar oamenii aveau o aşa de mare încredere în Mohammed (Pacea şi binecuvântarea
lui Allah fie asupra sa!) încât îi încredinţau averile atunci când trebuiau să plece într-o călătorie.
De asemenea, era cunoscut sub numele de „Cel sincer”, deoarece niciodată nu a minţit şi şi-a
respectat întotdeauna angajamentele. De asemenea, el dorea tot ceea ce era mai bun pentru
ceilalţi.
Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a primit revelaţia Divină la
vârsta de 40 de ani şi, după ce îngerul Gavriil (Pacea lui Allah fie asupra sa!) i-a cerut să
citească, el a mers acasă la soţia sa Khadijah (Allah să fie mulţumit de ea!), cerându-i să-l
acopere şi spunându-i, în acelaşi timp, cu inima tremurândă:
„«Mă tem că mi s-ar putea întâmpla ceva.» Khadija i-a răspuns: «Niciodată! Pe Allah,
Allah nu te va lăsa în ruşine, căci tu păstrezi relaţiile cu rudele, spui adevărul, ajuţi
săracii şi nevoiaşii serveşti oaspeţii cu generozitate, îi ajuţi pe cei aflaţi la nevoie ţi pe
oamenii loviţi de calamităţi.»”
(relatat de Bukhari)
El a rămas în Mecca timp de treisprezece ani, perioadă în care le-a cerut oamenilor să
creadă în Unicitatea lui Allah Preaînaltul. Apoi, a emigrat la Medina, chemându-i pe locuitori
la Islam, fapt acceptat de majoritatea dintre ei. După aceea, Allah Atotputernicul i-a revelat
Mesagerului Său (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) legislaţia Islamică, ce s-a
păstrat până în zilele noastre.
Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) s-a întors la Mecca, pe care a
cucerit-o la opt ani după migrarea sa şi a murit la vârsta de 63 de ani, după ce Allah Preaînaltul
i-a revelat întregul Coran. Legislaţia şi Religia erau acum complete, iar majoritatea naţiunilor
arabe au acceptat Islamul.
Ce se spune despre Profetul Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui
Allah fie asupra sa!)?
George Bernard Show în Islamul genuin a afirmat:
„Întotdeauna am considerat religia lui Mohammed ca fiind cea mai mare, datorită
minunatei sale vitalităţi. Este singura religie care pare să posede capacitatea de a asimila
toate fazele schimbătoare ale existenţei umane, prezentând interes indiferent de perioada
istorică. Am făcut o profeţie cu privire la credinţa lui Mohammed, că va fi acceptată mâine aşa
cum începe să fie acceptată astăzi în întreaga Europă. Clericii medievali, posibil din cauza
ignoranţei şi a bigotismului, au colorat Islamul cu cele mai întunecate culori. De fapt, ei erau
învăţaţi să urască în acelaşi timp atât pe omul Mohammed, cât şi religia sa. Pentru ei,
Mohammed era un antichrist. L-am studiat pe acest minunat om şi, în opinia mea, este departe
de ceea ce se numeşte antichrist şi ar trebui numit un Salvator al Umanităţii.”6
Annie Besant 7 în Viaţa şi învăţăturile lui Mohammed a spus:
„Este imposibil pentru oricine care studiază viaţa şi caracterul marelui Profet al Arabiei,
care cunoaşte felul în care acesta a trăit şi a gândit, să simtă altceva decât respect pentru
măreţul Profet, unul dintre cei mai măreţi Mesageri ai Supremului Dumnezeu. Şi deşi ceea ce
eu vă spun poate fi familiar pentru mulţi dintre voi, pentru mine, de fiecare când recitesc date
despre el, simt un nou fel de admiraţie, un nou tip de respect pentru măreţul profesor arab.”
2. Rugăciunea (As-Salat)
Rugăciunea este modalitatea prin care robul lui Allah păstrează legătura dintre el/ea şi
Domnul său/ei. Prin ea, persoana comunică în mod particular cu Domnul ei, căutând Iertarea
Sa, la fel ca şi Ajutorul şi Ghidarea Sa.
Sunt cinci Rugăciuni care trebuie efectuate zilnic. Bărbaţii trebuie să le efectueze în masjid
(moschee), cu excepţia cazului în care au motive valide pentru a nu face acest lucru. Astfel,
musulmanii ajung să se cunoască unii pe alţii, iar lanţurile iubirii şi ale unităţii care îi leagă
între ei sunt clădite, menţinute şi solidificate. Ei ajung să cunoască situaţia fraţilor lor
musulmani zi de zi. Dacă cineva nu este prezent la Rugăciunea zilnică şi se bănuieşte că este
bolnav, ceilalţi musulmani merg să îl viziteze, iar dacă simt că actele lui de adorare slăbesc, îl
sfătuiesc asupra acestui lucru.
Toate diferenţele sociale, de clasă, rasă şi de naţiune dispar în acest mod. Musulmanii se
adună în rânduri, stând unii lângă alţii, toţi îndreptându-şi feţele spre acelaşi loc (Mecca), toţi în
acelaşi timp. Toate se realizează în mod egal în ceea ce priveşte supunerea lor faţă de Allah
Preaînaltul, atunci când stau în picioare în faţa Lui, Unicul.
6
Islamul genuin, vol. 1, nr. 8, 1936. 7 Teozof, filosof şi figură politică engleză, care a pledat pentru drepturile familiei şi pentru implementarea
reformelor educaţionale în India.
►Un grup mare de oameni prosternându-se în faţa lui Allah Preaînaltul, într-o singură
direcţie, care demonstrează smerenia şi supunerea în faţa lui Allah Preaînaltul
3. Dania obligatorie (Az-Zakat)
Dania reprezintă un anumit procentaj din avere pe care musulmanii mai bogaţi o oferă
pentru fraţii şi surorile lor mai puţin bogaţi. Sunt anumite condiţii care trebuie respectate atunci
când aceasta este oferită. Când face aceasta, musulmanul oferă banii de bună voie, ştiind că
astfel respectă porunca lui Allah Preaînaltul.
Scopul acestei obligaţii este de a reînvia sprijinul mutual şi social printre musulmani, ca şi
de a eradica sărăcia şi de a pune capăt pericolelor care rezultă din aceasta. Prin ea, inimile celor
bogaţi sunt curăţate de lăcomie, iar inimile celor săraci sunt curăţate de sentimentele de ură şi
gelozie pe care le pot simţi faţă de cei bogaţi. Ei îi văd pe cei mai bogaţi oferind din averea pe
care Allah Preaînaltul le-a dat-o, având astfel grijă de nevoile lor şi cheltuind bani pentru ei.
►Lingvistic, termenul de «Zakat» înseamnă «o creştere». Aceasta se referă la faptul că Zakatul aduce o creştere asupra averii cuiva, care îi salvează de la sărăcie. Caritatea este o formă
de răsplată din partea lui Allah Preaînaltul.
4. Postul din luna Ramadan (As-Siyam)
Este obligatoriu pentru fiecare musulman să postească o dată pe an, pe perioada întregii luni
Ramadan. De la răsăritul şi până la apusul Soarelui, musulmanii trebuie să se abţină de la orice
care poate strica Postul până atunci când îşi întrerup Postul, fie că este vorba de mâncare, apă
sau dorinţe sexuale. Postul este un act de adorare în Islam, lucru certificat şi de celelalte religii
existente înaintea Islamului.
Allah Preaînaltul spune în Coranul cel Glorios:
O, voi cei care credeţi, v-a fost statornicit vouă Postul [As-Siyam], aşa cum le-a fost
prescris şi celor dinaintea voastră – Poate că veţi fi cu frică! [Coran, 2:183]
► Musulmanii folosesc calendarul lunar pentru a determina începutul şi sfârşitul fiecărei luni.
Acesta este folosit, de asemenea, pentru a determina începutul unor ritualuri religioase (aşa
cum sunt Postul sau Hajj-ul).
5. Pelerinajul la Mecca (Al-Hajj)
Hajj-ul este pelerinajul pe care musulmanii îl efectuează, mergând la Casa cea Sfântă a lui
Allah (Ka’bah), pentru a îndeplini anumite ritualuri, în locuri şi momente specifice. Acest stâlp
al Islamului este obligatoriu de îndeplinit o dată în viaţă pentru fiecare musulman, bărbat sau
femeie, care este sănătos şi care a atins vârsta pubertăţii, dacă aceştia au capacităţile fizice şi
financiare pentru a face acest lucru.
Allah Preaînaltul spune în Coranul cel Glorios:
… Este o datorie a oamenilor faţă de Allah [să împlinească] Pelerinajul(Hajj) la
această Casă, dacă au mijloacele pentru aceasta. Cât despre aceia care tăgăduiesc, Allah
nu are nevoie de aceste lumi. [Coran, 3:97]
Hajj-ul este reuniunea Islamică de cea mai mare amploare. Musulmanii din întreaga lume se
adună în acelaşi loc şi în aceiaşi perioadă, rugându-se aceluiaşi Domn, purtând acelaşi tip de
haine şi performând aceleaşi ritualuri. Nu există nicio diferenţă între bogaţi şi săraci, nobili şi
oameni de rând, albi şi negri, arabi şi nearabi; cu toţii sun egali în faţa lui Allah, Atotputernicul.
Nu există nicio diferenţă între ei, cu excepţia pietăţii (taqwa).
Hajj-ul este un eveniment care încurajează fraternitatea între toţi musulmanii, ca şi uniunea
tuturor speranţelor şi sentimentelor lor.
► Pelerinii merg în jurul Ka’bei în timpul Pelerinajului. Moscheea sacră Al-Haram poate
primi mai bine de două milioane de pelerini în acelaşi timp.
Stâlpii de bază ai credinţei Islamice
Actele de natură interioară pe care musulmanii le fac poartă numele de stâlpii credinţei
(Imaan). Sunt şase stâlpi de bază ai credinţei, după cum urmează:
1. Credinţa în Allah Preaînaltul
2. Credinţa în Îngerii lui Allah
3. Credinţa în Cărţile lui Allah
4. Credinţa în Mesagerii lui Allah
5. Credinţa în Ziua Judecăţii
6. Credinţa în Al- Qadaa (Predestinare) şi Al-Qadar (Destin)
1. Credinţa în Allah Preaînaltul
Aceasta presupune credinţa în existenţa Sa, Preaînaltul, a faptului că nu există altă
divinitate cu excepţia Lui, care este Unicul demn de adorare. Allah Preaînaltul este Singurul
demn de adorare, care nu are parteneri, egali sau rivali în Stăpânirea Sa (Rububiyah8
), ca şi
8 Acest lucru atestă faptul că Allah Preaînaltul există, că El este Creatorul şi Stăpânul întregului Univers. El este
Cel care face ca toate lucrurile să se întâmple, nimic nu se poate naşte fără a se supune Voinţei Sale şi nimic nu se
petrece fără ca El, Preaînaltul, să nu ştie.
Unicul adorat (Uluhiyah9
), ca şi în ceea ce priveşte Numele şi Atributele Sale10. El este
Creatorul a Tot şi a Toate, Stăpânul Lumilor şi Cel care ştie tot ceea ce se petrece cu creaţia Sa.
Tot ceea ce se petrece în această lume se supune Voinţei Sale, de aceea, Singurul demn de
adorare este Allah Preaînaltul.
Allah Preaînaltul spune în Coranul cel Nobil:
Spune: «El este Allah, Cel Unic! ~ Allah-u As-Samad! ~ El nu zămisleşte şi nu este
născut ~ Şi El nu are pe nimeni egal!» [Coran, 112:1-4]
► Acesta este capitolul 112 din Nobilul Coran. Această sură a fost revelată în momentul în
care politeiştii i-au cerut Profetului Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra
sa!) să îl descrie pe Domnul Lumilor.
2. Credinţa în Îngerii lui Allah
Aceasta înseamnă ca oamenii să creadă cu tărie că Îngerii (Pacea lui Allah fie asupra lor!)
există. Numărul lor exact nu este cunoscut de nimeni, cu excepţia lui Allah Preaînaltul, care i-a
creat pentru a Îl adora pe El, Unicul, şi pentru a I se supune Lui.
Allah Preaînaltul spune în Coranul cel Nobil:
Mesia nu se va dezice niciodată de a-i fi rob lui Allah şi nici Îngerii apropiaţi, iar
acela care se dezice de la slujirea Lui şi se arată trufaş, îi va aduna la El laolaltă. [Coran,
4:172]
Îngerii (Pacea lui Allah fie asupra lor!) nu au niciuna dintre Calităţile lui Allah Preaînaltul
şi nici nu sunt copiii Lui. Ei au fost creaţi pentru a îndeplini anumite sarcini.
Allah Gloriosul spune în Coranul cel nobil:
Ei zic: «Cel Milostiv şi-a luat un fiu!» Mărire Lui! Însă ei nu sunt decât nişte robi
ţinuţi în cinste. ~ Ei nu I-o iau înainte cu vorba şi ei purced numai după porunca Lui.
[Coran, 21:26-27]
9 Acest nume atestă faptul că Allah Preaînaltul este Unica divinitate, Singurul care merită să fie adorat, iar toate
faptele de adorare trebuie făcute doar de dragul Lui, Unicul.
10 Aceasta înseamnă să crezi în unicitatea Numelor şi Atributelor Sale şi că aceste frumoase Nume şi Atribute îi
aparţin doar lui Allah Preaînaltul, şi că El este lipsit de orice tip de imperfecţiune.
3. Credinţa în Cărţile lui Allah
Este credinţa în faptul că Allah Preaînaltul a revelat anumite Scripturi Divine Mesagerilor
Săi (Pacea lui Allah fie asupra lor!), pentru ca aceştia să transmită oamenilor Mesajul Divin.
Aceste Cărţi nu conţin nimic altceva, cu excepţia adevărului, potrivit perioadei în care acea ele
au fost revelate. Ele cheamă oamenii să creadă în Unicitatea lui Allah, în faptul că El este
Creatorul, Stăpânul şi Deţinătorul tuturor lucrurilor şi că Lui îi aparţin toate Numele şi
Atributele cele frumoase. Unele dintre aceste Cărţi sunt următoarele:
● Suhuf (Scriptura lui Avraam)
Aceasta este Cartea Sacră revelată Profetului Avraam (Pacea lui Allah fie asupra sa!).
● Tauraah (Tora)
Tora este Scriptura Sacră revelată Profetului Moise (Pacea lui Allah fie asupra sa!).
● Zabur (Psalmii)
Zabur este Cartea Sacră ce i-a fost revelată Profetului David (Pacea lui Allah fie asupra
sa!).
● Injil (Evanghelia)
Evanghelia este Cartea Sacră revelată Profetului Isus (Pacea lui Allah fie asupra sa!).
Coranul cel Nobil
Credincioşii au credinţa că Sfântul Coran reprezintă în totalitate Cuvântul lui Allah
Preaînaltul, revelat Profetului Său, Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra
sa!) prin intermediul Îngerului Său, Gavriil (Pacea lui Allah fie asupra sa!) şi, de asemenea, că
aceasta este ultima Carte revelată, care abrogă toate celelalte Cărţi existente înainte.
► Coranul cel Glorios
Ce este Coranul cel Glorios?
Coranul cel Glorios reprezintă legislaţia musulmanilor, din care derivă toate învăţăturile
care organizează atât viaţa lor religioasă, cât şi pe cea lumească. El se diferenţiază de toate
celelalte Cărţi Divine prin următoarele lucruri:
● Este ultima Carte Divină revelată, fapt pentru care Allah Preaînaltul a promis să o apere
de orice fel de schimbare care ar putea să apară.
Allah Preaslăvitul spune în Coranul cel Glorios:
Într-adevăr, Noi am pogorât Coranul şi Noi îi vom fi păzitori! [Coran, 15:9]
● Coranul cel Nobil cuprinde toate legile după care se ghidează societatea şi garantează
fericirea în cazul în care învăţăturile sunt aplicate conform acestuia.
● Coranul cel Glorios a adunat la un loc poveştile Profeţilor şi Mesagerilor lui Allah, cu tot
ceea ce s-a petrecut între ei şi oamenii la care au fost trimişi cu Mesajul, începând cu cea a lui
Adam (Pacea lui Allah fie asupra sa!) şi ajungând până la cea a lui Mohammed (Pacea şi
binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).
● Este Cartea revelată întregii omeniri, astfel încât aceasta să trăiască o viaţă plină de pace
şi de linişte şi, totodată, pentru a o scoate afară din întunericul perioadei de ignoranţă în care se
găsea, precum şi aducerea ei la lumina Islamului.
● Recitarea, memorarea şi învăţarea lui reprezintă acte de adorare a lui Allah Preaînaltul.
Ce se spune despre Coranul cel Nobil?
Maurice Bucaille a spus în cartea sa, Coranul şi ştiinţa modernă:
„O examinare total obiectivă asupra lui (a Coranului), privit în lumina ştiinţei moderne, ne
va conduce la recunoaşterea unei armonii între acestea două, ceea ce a fost deja remarcat cu
diferite alte ocazii. Acest fapt ne face să credem că este de neconceput ca un om aparţinând
timpurilor în care a trăit Mohammed să fie autorul unor astfel de afirmaţii, bazându-ne pe
cunoştinţele existente în acea perioadă. Astfel de consideraţii plasează Coranul la locul său
unic şi îi forţează pe oamenii de ştiinţă imparţiali să admită faptul că nu există niciun fel de
explicaţie care solicită numai raţionamentul materialist.”
4. Credinţa în Mesagerii lui Allah
Aceasta reprezintă credinţa în faptul că Allah Preaînaltul i-a ales pe cei mai buni dintre
oameni ca să fie Mesagerii Săi (Pacea lui Allah fie asupra lor!), cu legi şi învăţături specifice,
pentru a îi determină să I se supună numai Lui şi să Îl adore doar pe El, Unicul, ca şi pentru a
stabili Religia Sa şi Unicitatea Sa (Tauhid). Allah Atotputernicul le-a cerut Mesagerilor Săi
(Pacea lui Allah fie asupra lor!) să transmită Mesajul Său oamenilor, astfel încât oamenii să fie
preveniţi şi să nu existe nicio îndoială cu privire la acesta după aceea.
Allah Preaînaltul a spus în Coranul cel Glorios:
Nu am trimis înainte de tine [o, Mohammed] decât numai bărbaţi cărora le-am
revelat. Întrebaţi-i pe (învăţaţii şi erudiţii dintre) oamenii Cărţii, dacă voi nu ştiţi!
[Coran, 21:7]
Primul Mesager al lui Allah Preaînaltul a fost Noe (Pacea lui Allah fie asupra sa!), iar
ultimul, Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!).
5. Credinţa în Ziua Judecăţii
Aceasta înseamnă a crede că lumea pe care o cunoaştem acum va ajunge la un final. Allah
Preaînaltul spune în Coranul cel Nobil:
Toţi cei care sunt pe Pământ vor pieri, ~ Va rămâne veşnic [numai] faţa Domnului
tău, Cel plin de Slavă şi de Cinste. [Coran, 55:26-27]
Astfel, în acea Zi, Allah Preaînaltul va readuce la viaţă fiecare Creaţie a Sa, judecând toate
faptele oamenilor, recompensându-i pe cei care au făcut bine, au urmat Cuvântul lui Allah
Preaînaltul şi învăţăturile Mesagerilor lui Allah (Pacea lui Allah fie asupra lor!) cu o viaţă fără
sfârşit în Paradis (Jannah).
De asemenea, El, Atotputernicul, îi va pedepsi pe cei care au comis fapte rele, care nu au
crezut şi care nu s-au supus lui Allah Preaînaltul şi Mesagerilor Săi cu o viaţă fără sfârşit în Iad.
6. Credinţa în Al-Qadaa şi Al-Qadar (Predestinare şi Destin)
Aceasta înseamnă ca oamenii să creadă că tot ceea ce se întâmpla este deja cunoscut
dinainte de către Allah Preaînaltul, ca şi tot ceea ce se va întâmpla în viitor. Tot ceea ce există a
fost creat în concordanţă cu Puterea şi Cunoaşterea Sa.
Allah Preaînaltul spune în Coranul cel Glorios:
… [şi Allah] a creat toate lucrurile şi le-a orânduit cu bună orânduială. [Coran,
25:2]
Acest lucru nu intră în contradicţie cu faptul că persoana trebuie să depună toate eforturile
pentru a obţine ceea ce doreşte.
Credinţa în Cunoaşterea Divină înseamnă următoarele:
● Credinţa în Al-Qadaa şi Al-Qadar decurge dintr-o conştiinţă clară şi din pacea inimii.
Nimeni nu trebuie să se întristeze pentru un lucru pe care îl dorea, dar care nu a avut loc.
● Aceasta încurajează cunoaşterea şi explorarea a tot ceea ce Allah Preaînaltul a creat în
acest Univers. Afecţiunile şi bolile îi determină pe oameni să caute un tratament prin care să
vindece aceasta, iar faptul acesta se face prin căutarea tuturor surselor de vindecare pe care
Allah Cel Milostiv le-a lăsat atunci când a creat acest Univers.
● Această credinţă creşte încrederea oamenilor în Allah Preaînaltul şi scade teama pe care
aceştia o simt.
Ibn Abbas (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat:
„Mă aflam în spatele Mesagerului lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie
asupra sa!), care mi-a spus: «Vă voi învăţa câteva cuvinte, care vă vor ajuta: protejaţi
Cuvintele lui Allah şi El vă va proteja pe voi. Păziţi ceea ce Allah v-a poruncit şi El se va
afla în faţa voastră. Dacă cereţi ceva, atunci cereţi de la Allah, iar dacă veţi căuta ajutor,
atunci căutaţi ajutor la Allah şi să ştiţi că şi dacă întreaga lume şi-ar dori să vă ajute,
aceasta nu va putea să vă ajute decât în chestiunile în care Allah a stabilit acest lucru
dinainte. De asemenea, dacă întreaga lume doreşte să vă facă un rău, acesta nu vă va
atinge, cu excepţia a ceea ce Allah a stabilit aceasta dinainte. Calemurile au fost ridicate,
iar sulurile s-au uscat.»”
(relatat de Tirmidhi şi Ahmad)
Scopurile fundamentale ale Islamului
Scopurile fundamentale ale Islamului sunt următoarele:
● Păstrarea intactă a Religiei Islamice
● Conservarea vieţii
● Păstrarea sănătăţii
● Conservarea minţii
● Păstrarea relaţiilor de rudenie
● Păstrarea onoarei musulmanului
Profetul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Cu adevărat, Allah a făcut vieţile, averile şi onoarea voastră inviolabile, la fel cum a
stabilit sacralitatea acestei zile (ziua de Arafat din timpul Hajj-ului), din această lună
sacră (luna Dhul-Hijja, a douăsprezecea lună a calendarului Islamic), în această sacră
localitate (Mecca şi împrejurimile sale).”
(relatat de Bukhari)
De asemenea, Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a mai
spus:
„Să vă spun care este adevăratul credincios? O persoană în care ceilalţi au o atât de
mare încredere încât să îi încredinţeze averile şi vieţile lor. Un adevărat musulman este
cel a cărui limbă şi mână îi apără pe ceilalţi, făcându-i să se simtă în siguranţă. Un
adevărat luptător pe Calea lui Allah este cel care luptă împotriva propriilor aspiraţii
interioare pentru a se supune lui Allah, iar adevăratul emigrant (cel care părăseşte
pământul necredinţei şi se îndreaptă spre un pământ al credinţei) este cel care părăseşte
păcatele şi faptele rele.”
(relatat de Ibn Hibban)
Eticheta, maniera şi morala în Islam
Islamul interzice toate actele rele şi imorale, indiferent dacă acestea se referă la
modalitatea de a vorbi sau la modul de a acţiona.
Allah Preaînaltul spune în Coranul cel Nobil:
Spune: «Domnul meu a oprit nelegiuirile – atât pe cele văzute, cât şi pe cele
nevăzute – precum şi păcatul, nedreptăţirea [altora] sau să-i faceţi lui Allah asociaţi, de
vreme ce El nu a trimis o astfel de poruncă, sau să spuneţi despre Allah ceea ce nu
ştiţi.» [Coran, 7:33]
El, Preaînaltul, porunceşte şi încurajează faptele bune. Anas ibn Malik (Allah să fie
mulţumit de el!) a relatat că Profetul lui Allah, Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah
fie asupra sa!), a spus:
„Am fost trimis pentru a desăvârşi manierele drepte şi onorabile.”
(relatat de Hakim)
Allah Preaînaltul spune în Coranul cel Glorios:
Spune: «Veniţi să vă citesc ceea ce Domnul vostru v-a oprit [cu adevărat]:
Să nu-I asociaţi Lui nimic; să fiţi buni cu părinţii; să nu-i omorâţi pe copiii voştri
de teama sărăciei, căci Noi vă vom da cele de trai atât vouă, cât şi lor; nu vă
apropiaţi de cele ruşinoase, nici cele care se văd, nici cele care sunt ascunse; nu
ucideţi sufletul pe care l-a oprit Allah, decât pe drept!» Acestea vi le-a poruncit
[Allah];poate că voi veţi pricepe! [Coran, Coran, 6:151]
Mesagerul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Niciunul dintre voi nu este cu adevărat credincios până când nu iubeşte pentru
fratele său ceea ce iubeşte pentru sine.”
(relatat de Bukhari şi Muslim)
Drepturile omului în Islam
Islamul a prescris pentru credincioşi drepturi specifice. Astfel, părinţii, rudele, vecinii,
cu toţii au anumite drepturi, în concordanţă cu rolurile pe care aceştia le joacă în societate. În
consecinţă, obligaţii reciproce şi solide se stabilesc între indivizii care compun
societatea musulmană. Astfel, iubirea şi unitatea apar între oameni, nelăsând ca
vrajba şi separarea să apară între ei. Allah Preaînaltul spune în Coranul cel
Glorios:
Adoraţi-L pe Allah şi nu-I asociaţi Lui nimic! Purtaţi-vă bine cu
părinţii, cu rudele, cu orfanii, cu sărmanii, cu vecinul apropiat şi cu vecinul
străin, cu tovarăşul de alături, cu călătorul de pe drum şi cu cei stăpâniţi de
mâinile voastre drepte, căci Allah nu-l iubeşte pe cel trufaş şi lăudăros! [Coran, 4:36]
Profetul Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„Fiecare dintre voi este păzitor şi responsabil pentru ceea ce se află în stăpânirea sa.
Conducătorul este păzitorul supuşilor săi şi este responsabil pentru ei; soţul este păzitorul
familiei sale şi este responsabil pentru aceasta; soţia este păzitoarea casei soţului ei şi este
responsabilă pentru aceasta; iar un servitor este păzitorul proprietăţii stăpânului său şi
este responsabil pentru aceasta.”
(relatat de Bukhari)
De asemenea, drumurile publice au drepturile lor, care trebuie îndeplinite. Mesagerul lui
Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:
„«Fiţi atenţi şi feriţi-vă de a sta în drum!» Oamenii i-au spus: «O, Mesagerul al lui
Allah, nu avem alt loc pentru a ne aduna şi vorbi!» Atunci, Profetul (Pacea şi
binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a spus: «Dacă trebuie neapărat să faceţi acest
lucru, atunci oferiţi-i şi drumului dreptul său!» Ei l-au întrebat: «Şi care este dreptul
drumului?» Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) le-a răspuns: «A-ţi
pleca privirea (a nu privi la lucrurile interzise), a nu provoca pagube altora, a răspunde
la salut şi a porunci ceea ce este permis şi a opri de la ceea ce este interzis.»”
(relatat de Bukhari)
