Introducere Laudă lui Allah, prin ale Carui binecuvântări cele întru dreptate se împlinesc. Îl laud şi Îi mulţumesc Lui, cu o laudă pe măsura Nobleţii Feţei Sale şi a Măreţiei Stăpânirii Sale, Cel care, în Înţelepciunea celor pe care le-a pogorât, a spus: „Jur pe timp! ~ Că omul va fi în pierdere, ~ Afară de aceia care cred şi împlinesc fapte bune şi se îndeamnă unul pe altul către Adevăr şi se îndeamnă unul pe altul la răbdare.” [Coran, 103:1-3] Mărturisesc că nu există altă Divinitate în afară de Allah, Unicul, Care nu are pe nimeni asociat, fapt prin care cerem să se încheie faptele noastre printr-o «dreaptă încheiere» în ziua morţii noastre şi să ne fie de folos nouă în Ziua în care Îl vom întâlni pe El, şi mărturisesc că Mohammed este Trimisul lui Allah şi că el, cu adevărat, a transmis Mesajul şi şi-a îndeplinit îndatorirea cu care fusese însărcinat, şi nu există nimic bun fără că el să nu ne fi îndrumat către acel lucru, şi nu există niciun drum către călăuzire spre care să nu ne fi călăuzit şi pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra lui! Cu adevărat, din binecuvântările lui Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) au fost pogorâte asupra noastră prin faptul că ne-a prescris nouă fapte de adorare obligatorii, care sunt şi stâlpii credinţei, şi bazele ei, iar cel care le-a împlinit, cu adeăarat şi-a îndeplinit îndatoririle, iar cel care le-a pierdut, este şi el pierdut împreună cu ele, căci prin corectitudinea împlinirii lor omul găseşte salvarea în Ziua Judecăţii. Abu Hurayrah (Allah sa fie mulţumit de el!) a relatat că Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Cu adevărat, primul lucru pentru care este socotit un rob în Ziua Judecăţii, dintre faptele sale, este Rugăciunea – şi dacă a îndeplinit-o el corect, atunci, cu adevărat, a izbândit, iar dacă el a greşit, atunci, cu adevărat, a decăzut şi a fost pierdut; şi dacă a lipsit ceva din ceea ce era obligatoriu (prescris) pentru el, a spus Domnul 'Azza-uua-geall: «Uitaţi-vă (şi cercetaţi): oare are robul Meu dintre faptele voluntare ceva cu care să acopere golul din faptele obligatorii?»; apoi sunt restul faptelor sale tot astfel (socotite).” (relatat de Nasa’I, Tirmidhi şi Ibn Majah) Apoi, le-a completat prin fapte de aceleaşi tip cu ea (dintre cele voluntare); şi acestea lipesc fisurile şi acoperă toate lisurile. Ele au fost prescrise pentru împlinirea lor şi conţin răsplăţi măreţe şi nenumărate. În plus de toate acestea, ne-a fost dăruit nouă un buchet de fapte bune prin care se înalţă şi se purifică sufletul şi sporeşte în nobleţe şi sinceritate.


CEA MAI BUNĂ PROVIZIE P ENTRU ZIUA JUDECĂŢII


10


Cu adevărat, au fost prescrise acestor fapte recompense măreţe şi binecuvântări absolute, în pofida faptului că ele sunt în sinea lor fapte simple şi minore, care nu provoacă greutate omului şi nici plictiseala sufletului. Fratele meu musulman, sora mea musulmană, cu adevărat pentru fiecare dintre faptele menţionate anterior există anumite condiţii pentru ca ele să fie acceptate de către Allah 'Azz-uua-geall şi pentru a beneficia de răsplata lor completă, fără lipsuri, de la Cel care nu îi nedreptăţeşte pe oameni nici măcăr cât greutatea unui colb de praf. Prima dintre aceste condiţii este intenţia. De la Omar (Allah să fie mulţumit de el!) s-a relatat: „L-am auzit pe Trimisul lui Allah (Pacea şi biencuvantarea lui Allah fie asupra sa!) spunând: «Cu adevărat, faptele (sunt răsplătite) conform intenţiilor şi, cu adevărat, fiecare om (va avea că răsplată) ceea ce a intenţionat (dintre faptele bune).»” (relatat de Bukhari, Muslim şi alţii) Aşadar, celui a cărui intenţie a fost sinceră întru obţinerea Mulţumirii lui Allah Al-Ahad (Unicul), şi a cărui faptă a fost sinceră şi devotată lui Allah Al-'Alaa (Preaînaltul), şi nu a fost fapta sa afectată nici de căutarea faimei, nici de mulţumirea oamenilor, nici de făţărnicie, cu adevărat, Allah îi primeşte faptele. A doua condiţie este reprezentată de încadrarea faptei sale în cadrele trasate de Legislaţia Islamică – urmând prescrierile făcute de către Allah Al-Ahad (Unicul) şi de Tradiţiile Profetului Său (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!). Nu este acceptată o faptă care se aseamănă faptelor necredincioşilor şi nici altor comunităţi religioase, şi nu este acceptată o faptă care a urmat poftele şi neamul inovaţiilor şi al rătăcirilor, ca şi al păcătelor. Faptele ipocritului sunt respinse pentru că intenţia sa este necurată şi el se află pe cele mai de jos trepte ale Focului Iadului. În Coranul cel Glorios, Allah Al-Ahad (Unicul) a spus: „Cei făţarnici vor ajunge în fundul cel mai de jos al Iadului şi nu vei afla ajutor pentru ei.” [Coran, 4:145] De asemenea, faptele inovatorului sunt respinse, pentru că faptele lui sunt stricate, incorecte, chiar şi dacă intenţia lui este dreaptă, conform spuselor Aishei (Allah să fie mulţumit de ea!), care a spus că Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a zis: „Acela care a introdus inovaţii în privinţa prescripţiilor noastre din ceea ce nu exista în ele, este dintre cei care s-au întors (de la Islam).” (relatat de Bukhari, Muslim, Abu Dawud şi Ibn Majah) De asemenea, a spus Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): „Cu adevărat, Allah a a oprit căinţa (cererile de iertare ale) celui care dă curs inovaţiilor fără temei în Religie (bid’ah), până ce nu se delasă de ele.”


(relatat de Albani)


CEA MAI BUNĂ PROVIZIE P ENTRU ZIUA JUDECĂŢII


11


Iubitul meu frate, nobila mea soră, pentru a avea tu o utilizare completă şi pentru a îţi fi acceptate ţie faptele în această Viaţă Lumească şi pentru a beneficia de acestea în Viaţa de Apoi, ţi-am apropiat ţie în această carte ceea ce mi-a facilitat mie Allah prin Marea sa Bunăvoinţă: bucate, şi ciorchini, şi flori parfumate dintre fapte şi vorbe, precum şi acte de adorare care ne apropie de Allah şi care îl înalţă pe om şi îl apropie de Domnul său, şi ale căror răsplăţi sunt măreţe şi ale căror beneficii sunt nenumărate, atât pentru omul în sine, cât şi pentru familia şi societatea sa, în general. Prin ele, sporesc treptele celor dreptcredincioşi în Grădinile Binecuvântărilor din Paradis şi se diferenţiază nivelele celor supuşi. Prin ea, se dau Cărţile celor dreptcredincioşi în mâna dreaptă şi se îngreunează prin ele talerele faptelor în Ziua Judecăţii, şi prin ele este adus în acea Zi alături de Profeţi (Pacea lui Allah fie asupra lor!) şi dreptcredincioşi şi martiri, în cele mai înalte trepte ale Raiului. A spus Allah Al-'Alaa (Preaînaltul): „Musulmanilor şi musulmanelor, dreptcredincioşilor şi dreptcredincioaselor, celor supuşi şi celor supuse, celor iubitori de adevăr şi celor iubitoare de adevăr, celor statornici şi celor statornice, celor smeriţi şi celor smerite, celor ce dau milostenii şi acelora [dintre femei] care dau milostenii, celor care postesc şi acelora [dintre femei] care postesc, celor care îşi păzesc căştitatea lor şi acelora [dintre femei] care şi-o păzesc, celor care-L pomenesc pe Allah mereu şi acelora [dintre femei] care-L pomenesc, Allah le-a pregătit iertare şi răsplată mare.” [Coran, 33:35] În Viatţa Lumească, prin cele amintite, musulmanul credincios poate obţine Împuternicirea şi Ajutorul Lui, căci numai El, Unicul, l-a făcut pe el izbânditor şi l-a călăuzit. De la Abu Hurayrah (Allah să fie mulţumit de el!) s-a relatat că Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Cu adevărat, Allah Preaînaltul a spus: «Cine l-a afectat pe vreunul dintre îimputerniciţii mei, i-am vestit Eu lui o războire; şi nu se apropie de mine robul Meu prin ceva care să fie mai plăcut pentru Mine, decât ceea ce i-am impus lui; şi nu încetează robul Meu întru a se apropia de Mine prin (acte de adorare) voluntare, până ce am ajuns Eu să îl iubesc. Şi dacă l-am iubit, am devenit Eu auzul prin care el aude, şi vederea prin care el vede, şi mâna prin care el loveşte, şi piciorul prin care el păşeşte, şi dacă mi-ar cere, i-aş da, şi dacă ar căuta adăpost la Mine, l-aş adăposti pe el.” (relatat de Bukhari) În încheiere, Îl rog pe Allah Atoateauzitorul şi Atoateştiutorul, Domnul Tronului cel Măreţ, să facă folositoare această carte fraţilor mei musulmani şi să facă această faptă a mea sinceră şi devotată numai Lui, şi să ne îndrume pe fiecare dintre noi spre ceea ce este bun şi spre înţelepciunea, pietatea şi dreptatea faptelor şi a vorbelor; şi pentru cel care a făcut bine, Allah este Cel care îi face izbânditori pe cei care I se supun Lui şi îi ajută, şi îi călăuzeşte pe Calea Sa cea Dreaptă; şi dacă am greşit, aceasta nu este decât din partea cea rea a sinelui meu şi din iscodirea Satanei, blestemul lui Allah fie asupra lui în vecii vecilor!


Transmit binecuvântate şi salutări asupra celui care fost trimis ca o îndurare pentru toate lumile – Mohammed – cele mai bune şi mai complete


CEA MAI BUNĂ PROVIZIE P ENTRU ZIUA JUDECĂŢII


12


binecuvântări şi salutări fie asupra lui, şi asupra familiei şi a companionilor săi, ca şi asupra acelora care i-au urmat întru dreptate până în Ziua Judecăţii, pe măsura slăvilor aduse lui Allah atât în ceruri, cât şi pe Pământ şi a adorărilor Lui! Amin! Încheierea rugii noastre este lauda lui Allah, Domnul Lumilor… Autorul, domnul inginer, Hakam Zamuu An-Nueyry Al-'Aqiyliy 7, Rabi' Al-'Auual, 1426 H.


CEA MAI BUNĂ PROVIZIE P ENTRU ZIUA JUDECĂŢII


13


Prefaţă


În prefaţa acestei lucrări, doresc sa menţionez câteva aspecte care să


faciliteze cititorului înţelegerea sensurilor şi a expectaţiilor acestei cărţi, precum


şi a importanţei sale pentru fiecare familie sau persoană care speră la Mila


Domnului său şi la salvarea sa în Ziua de Apoi de chinurile cele dureroase şi de


pedeapsa cea cruntă, căci a dobândit el un rang dintre cele mai înalte şi a venit el


cu un mare aport de fapte bune, prin Bunăvoinţa lui Allah şi izbândirea oferită de


El, Atotputernicul.


Cu adevărat, cele mai măreţe modalităţi de supunere cărora le dă curs un


dreptcredincios musulman sunt împlinirea şi desăvârşirea actelor de adorare care


i-au fost impuse de către Allah Al-'Alaa (Preaînaltul); căci acela care a împlinit


Rugăciunea şi Zakat-ul, Postul şi Pelerinajul, întocmai aşa cum au fost prescrise


prin Legislaţia Islamică şi conform călăuzirii şi căii urmate de Profetul


Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!), cu adevărat a


împlinit dreptul lui Allah asupra sa (de a Îl adora în cea mai potrivită formă cu


putinţă) şi şi-a asigurat el inocenţa în faţa lui Allah (şi s-a dezvinovăţit de orice


neajuns care i-ar fi putut aduce pedeapsa).


A fost relatat că Talhah ibn 'Ubayyad (Allah să fie mulţumit de el!) a spus:


„A venit la Trimisul lui Allah (Pacea şi biecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) un


bărbat din din neamul Naajed, cu părul răvăşit şi care vorbea pe un ton ridicăt, dar nu se


întelegea ceea ce spunea; şi s-a apropiat şi a întrebat despre Islam. Şi a spus Trimisul lui


Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): «Cinci Rugăciuni sunt într-o zi şi o


noapte.» Şi omul a spus: «Oare mi se impune mie altceva în afară de aceasta?» A răspuns


Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): «Numai dacă doreşti să sporeşti


numărul de bună voie.» Şi a mai spus Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah


fie asupra sa!): «Şi Postul din luna Ramadan.» A spus (omul): «Oare mi se impune altceva


în afara acestuia?» A spus (Profetul - Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!):


«Nu, decât dacă doreşti (să sporeşti) de bunăvoie.» Şi i-a amintit lui Trimisul lui Allah


(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) despe Dania rituală (Az-Zakat). Şi a spus


(omul): «Oare mi se impune altceva în afara acesteia? A spus (Profetul - Pacea şi


binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): «Nu, decât dacă doreşti (să sporeşti) de bunăvoie.»


Şi a plecăt bărbatul spunând: «Jur pe Allah, că nu o să sporesc nimic întru aceasta şi nici


nu o să scăd!» A spus Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!):


«Cu adevărat a izbândit el, dacă este sincer întru aceasta.”


(relatat de Bukhari, Muslim, Abu Dawud şi Nasa’i)


Să ştiţi, fraţii mei, aşadar, că sinele dreptcrednciosului este întotdeauna doritor de a spori din ceea ce este bun şi de a obţine cât mai mult din răsplata promisă, şi de ce nu?! Cu adevărat, se diferenţiază rangurile celor pioşi datorită unei slăviri a lui Allah sau hrănirii unui nevoiaş sau a unui ajutor acordat celui îngreunat.


CEA MAI BUNĂ PROVIZIE P ENTRU ZIUA JUDECĂŢII


14


Nobilul meu frate şi binecuvântata mea soră, cu adevărat, împlinirea


faptelor obligatorii nu este o cheştiune simplă şi nici uşoară, decât pentru cel


căruia Allah Îi uşurează lui în toate. Pentru aceasta, de cele mai multe ori este ea


afectată de deficite şi defecte, şi nu există nicio îndoială asupra faptului că există


acolo şi unii inamici, care ne pândesc fără încetare pentru a ne atrage şi a ne


rătăci, că şi a ne depărta de la supunerea în faţa Domnului nostru:


● Primul este Satana cea blestemată, care a jurat, aşa cum a fost menţionat


în Coranul cel Glorios, pe Puterea Domnului nostru că îl va duce pe om în


rătăcire. A spus Allah Preaînaltul:


„A zis [Iblis]: «Pe Puterea Ta [jur]! Eu îi voi duce în ispiăă pe toţi, ~ Afară de robii


Tăi cei devotaţi dintre ei!»” [Coran, 38:82-83]


Astfel, ne pândeşte el pe noi fără întrerupere, aşteptând ocaziile pentru a ne


iscodi şi nu încetează să depună toate eforturile pentru a ne distrage de la


supunerea faţă de Allah Al-Ahad (Unicul).


Abu Hurayrah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat că Trimisul lui Allah


(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:


„Dacă vreunul dintre voi s-a ridicat s ă î şi f acă Rugăciunea, a venit Sheitan ş i l -a


învăluit pe el, până ce nici nu mai ştie el cât s-a rugat.”


(relatat de Abu Dawud)


El se străduieşte neîncetat pentru pierzania noastră şi ne surprinde din toate


unghiurile posibile, pentru a nu putea afla noi adăpost de el şi nici refugiu. A spus


Allah Preainaltul, redând cuvintele lui Sheitan:


„Şi îi voi împresura în valuri, din faţă şi din spatele lor, de la dreapta şi de la stânga


lor, şi nu-i vei afla pe cei mai mulţi dintre ei mulţumitori.” [Coran, 7:17]


De asemenea, găsim:


„A zis: «Doamne, pentru că m-ai dus în rătăcire, le voi împodobi lor [lucrurile de]


pe Pământ şi-i voi duce pe ei toţi în rătăcire, ~ Afară de robii Tăi curaţi şi aleşi dintre ei!”


[Coran, 15:39-40]


Aşadar, fiţi prevăzători, fraţii mei, în privinţa vicleşugului său, fie că Allah


să ne păzească pe noi şi pe voi de răul lui! Amin!


● Cel de-al doilea inamic este propriul sine, care ne împinge spre rău, în


afară de cel faţă de care Domnul său a avut Milă, astfel încât îl incită pe stăpânul


său la a da curs la ceea ce este interzis şi la a se opri de la supunerea faţă de


Allah; şi cel care l-a urmat a fost rătăcit şi i-a urmat lui în Iad. Să ne păzească


Allah de el! Şi cel care nu a fost dominat de el, cu adevărat a izbândit şi a fost


salvat.


S-a relatat de la Shadad Ibn 'Aws (Allah să fie mulţumit de el!) că Profetul


(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:


CEA MAI BUNĂ PROVIZIE P ENTRU ZIUA JUDECĂŢII


15


„Cel înţelept este acela care şi-a socotit sinele său înainte de a fi el socotit în Ziua Judecăţii şi a «lucrat» el pentru viaţa de după moarte, iar cel neputincios este acela care a urmat poftele sinelui sau pretinde că Allah să îi împlinească toate poftele lui.” (relatat de Tirmidhi şi Ibn Majah) Omar ibn Al-Khattab (Allah să fie mulţumit de el!) a spus: „Socotiţi-vă voi pe voi înşivă înainte de a fi socotiţi şi împodobiţi-vă pentru Marea Înfăţişare (în faţa lui Allah) şi cu adevărat este uşurată socoteala în Ziua Judecăţii pentru cel care îşi socoteşte sinele său în Viaţa Lumească.” (relatat de Tirmidhi) De asemenea, s-a consemnat despre Maiymun ibn Mahran vorbele acestuia: „Nu este un supus (al lui Allah) pios (şi cu teamă de Allah) până ce nu îşi socoteşte sinele său, aşa cum l-ar trage la socoteală pe asociatul său, de unde a mâncat şi de unde s-a îmbrăcăt.” (relatat de Tirmidhi) Cu adevărat, din ceea este anexat la ceea ce este obligatoriu, ceea ce ne-a prescris noua Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) dintre faptele voluntare, care sunt de acelaşi tip cu cele obligatoriu prescrise, pentru a completa şi a substitui lipsurile lor şi pentru a compensa ceea ce a fost pierdut dintre recompense şi răsplată. Rugăciunea are astfel partea de Sunnah permanentă specifică ei, ca şi Dania (Az-Zakat) are dintre fapte asemenea ei milosteniile, şi pentru Postul din luna Ramadan este Postul voluntar, de bună-voie, iar Pelerinajul Mic la Kaba'ah este dintre faptele care se aseamănă Pelerinajului cel Mare(Hajj-ul). În afară de faptele obligatorii şi de cele Sunnah aferente fiecareia dintre acestea, există şi alte numeroase şi numeroase fapte, şi vorbe, şi modalităţi de adorare acceptate din punct de vedere Islamic ce se pot constitui ca un sprijin pentru dreptcredincios întru strângerea a cât mai multor fapte bune şi pentru ştergerea a cât mai multor fapte rele şi ridicarea în trepte, şi ele sunt uşoare pentru sufletele drepte, curate, pure pe care le-a binecuvântat Allah prin a păşi pe drumul a ceea ce este drept şi prin oferirea celor mai măreţe răsplăţi.


Fraţii mei, pentru că meritele şi beneficiile anumitor vorbe şi fapte de adorare au fost cuprinse în numeroase cărţi sau în lucrări în care s-au relatat fără a beneficia de o anumită categorisire sau explicaţii din partea autorului, m-am gândit să adun, cu ajutorul lui Allah, ceea ce mi-a fost cu putinţă să adun şi să mă documentez, precum şi acelea cu care m-au ajutat şi mi-au sugerat unii dintre fraţi, dintre aceste fapte voluntare, între coperţile unei singure cărţi, care poate fi de un real folos pentru voi, prezentată pe categorii şi într-o formă simplă şi facilă pentru a fi receptată, fără adânciri în privinţa verdictelor Islamice şi fără a ne scufunda în oceanul Jurisprudenţei Islamice şi al actelor de adorare, pentru a putea fi o sursă de informare zilnică, cu care să se desfete un musulman şi sursă


CEA MAI BUNĂ PROVIZIE P ENTRU ZIUA JUDECĂŢII


16


agreabilă şi concisă, care să cuprindă din fiecare specie un ciochine şi din fiecare


mare o picătură, şi care să aibă o repercusiune pozitivă, cu voia lui Allah, asupra


musulmanului în Religia şi în viaţa lui, şi pentru prezentul lui, şi pentru viitorul


lui, şi pentru viaţa şi moartea lui, şi pentru vieţuirea lui, şi pentru readucerea lui


în Viaţa de Apoi.


Am împărţit cartea în două părţi din punctul de vedere al spectrului


răsfrângerii recompenselor respectivei fapte şi al obţinerii răsplăţii; şi există fapte


a căror răsplată se întoarce doar asupra aceluia care i-a dat curs el însuşi,


precum Rugăciunile voluntare permanente şi Pelerinajul cel Mic (Umrah), şi


există şi fapte ale căror beneficii se întind de la cel care le dă curs spre cei din


jurul său şi al familiei şi vecinilor săi, şi societatea lui, în general, iar folosinţa lor


se răsfrânge asupra lui, atât în această Viaţă Lumească, cât şi în Viaţa de Apoi,


precum milosteniile sau o învăţătură folositoare.


Să ştiţi, fraţii mei, că această împărţire prezintă multe beneficii, dintre care


şi îndreptarea musulmanului spre faptele care au mai mare răsplată şi sunt mai


generale şi mai cuprinzătoare, şi îl ajută în ierarhizarea priorităţilor şi în


împlinirea faptelor bune, pentru că există ceea ce se numeşte „merituos”, şi există


şi ceea ce se numeşte „mai meritous”, şi „important” şi „mai important”, şi există


dintre fapte acelea care sunt potrivite unui anumit timp şi nu sunt potrivite altuia,


precum şi dintre acelea care sunt specifice unor locuri, fără de altele.


Acestea sunt susţinute prin ceea ce am strâns, prin străduinţa proprie, dintre


versetele nobile şi hadiththth-urile profetice, precum şi ceea ce mi-a fost facil a


aduna dintre spusele companionilor cei dreptcredincioşi, sau a celor care i-au


urmat întru credinţă, şi prin spusele învăţaţilor.


Fie că Allah să facă această lucrare folositoare fraţilor mei musulmani şi să


o facă sincer devotată lui Allah, Preaînaltul, amin!


La sfârşitul acestei prefeţe, aş dori să le cer fraţilor mei cititori ca, dacă vor


găsi vreo greşeală sau vreun deficit sau dacă doresc transmiterea unei remarci


constructive ori a unei sugeştii sincere, să o trimită la următoarea adresă:


11521 Riyad 41066


advisor07@hotmail.com O, Allah, fă utilă această carte fraţilor mei musulmani şi dă-ne nouă cele de folosinţă, şi învaţă-ne pe noi, şi fă-ne pe noi toţi dintre aceia care aud ceea ce se prescrie şi se supun, şi iartă-ne nouă păcătele şi deficitele noastre în împlinirea celor care ne privesc pe noi, şi iartă-le părinţilor noştri şi tuturor musulmanilor, dintre cei vii şi dintre cei morţi, şi dă-ne nouă binele, atât în această Viaţă, cât şi în Viaţa de Apoi, şi păzeşte-ne pe noi de pedeapsa Focului, din Mila Ta, o, Tu, Cel Puternic, o, Tu, Cel Iertător! Amin!


CEA MAI BUNĂ PROVIZIE P ENTRU ZIUA JUDECĂŢII


17


Nota traducătorului Laudă lui Allah şi pacea şi binecuvântarea fie asupra nobilului Său Profet, Mohammed (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi a familiei şi companionilor acestuia, amin!


Profetul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Transmiteţi despre mine, chiar şi numai un singur verset!” şi aceasta a fost şi intenţia noastră atunci când am hotărât traducerea lucrării de faţă. Complexitatea limbii arabe, însă, şi multitudinea şi


CEA MAI BUNĂ PROVIZIE P ENTRU ZIUA JUDECĂŢII


18


amploarea sensurilor şi înţelesurilor acesteia nu face un demers uşor unei asemenea


întreprinderi.


Deşi am încercăt, pe cât de mult posibil, traducerea textuală a lucrării, în unele locuri


ne-am văzut nevoiţi să schimbăm cu foarte puţin forma textului autorului, având, însă, grija de a


ne îndepărta cât mai puţin posibil de cuvintele care au fost folosite în limba arabă.


Deoarece lucrarea conţine şi numeroase hadithth-uri, deşi am încercat că forma textuală


a acestora să fie cât mai puţin modificătă şi să păstrăm cât mai exact cuvintele prin care acestea


au fost exprimate, în anumite cazuri ne-am văzut nevoiţi să facem unele adăugiri între


paranteze, în textul hadiththth-ului, precum şi introducerea notelor de subsol ale traducătorului


(notate „N.t.”) acolo unde a fost cazul. Am notat, de asemenea, cu „N.a.” notele pe care autorul


însuşi le-a făcut în cuprinsul lucrării.


Concluzionând, atenţia noastră s-a concentrat în mod excesiv pe transmiterea mesajului


autorului în forma în care acesta a dorit să îl transmită, cu cuvintele pe care acesta a dorit să le


folosească, iar micile transformări şi adăugiri şi modificări de cuvinte au fost facute doar pentru


îmbunătăţirea sensului şi a formei în limba română.


Căutăm adăpost la Allah de orice eroare şi deviere şi la El căutăm adăpost de neputinţa


de a atinge perfecţiunea în faptele noastre şi ne cerem iertare de la El, Preaînaltul, pentru orice


greşeală sau păcăt pe care le-am comis cu voia sau fără voia noastră.


Îl rugăm pe Allah să primească faptele noastre şi să ne răsplătească după bunele noastre


intenţii de a duce mai departe Mesajul Islamului în cea mai bună formă cu putinţă şi căutăm


iertarea Sa pentru eventualele erori, distorsiuni sau neînţelegeri emise fără intenţia noastră.


Vă oferim cu mare drag acest rezultat al străduinţei noastre şi ne rugăm lui Allah să vă


fie vouă îndrumător şi luminator pe Călea cea Dreapta spre Paradis şi vă rugăm să acceptaţi în


prealabil scuzele noastre pentru eventualele erori şi inconveniete.


Fie că Allah Preaslăvitul şi Preaînaltul să le întărească tuturor musulmanilor paşii pe


Calea cea Dreapta şi să îi ajute pe ei întru a împlini cât mai multe fapte bune de dragul Lui,


Preaînaltul! Amin!


………


……


...


CEA MAI BUNĂ PROVIZIE P ENTRU ZIUA JUDECĂŢII


19


Fapte


ale caror beneficii se intorc


asupra celui care le da curs el însusi,


atât în Viata Lumeasca,


cât si în Viata de Apoi


…


……


……..


I. Fapte legate de Rugăcniue


1. Fapte împlinite înainte de efectuarea Rugăciunii


a. Abuluţiunea (Al-Wudhu)


CEA MAI BUNĂ PROVIZIE P ENTRU ZIUA JUDECĂŢII


20


Abuluţiunea, dragul meu frate, reprezintă o purificare şi o curăţare, atât pentru corp, cât şi


o spălare a sufletului de greşeli şi păcăte. A fost relatat de Abu Hurayrah (Allah să fie mulţumit


de el!) cum că Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:


„Dacă un rob musulman (sau un dreptcredincios) a facut abuluţiunea şi şi-a spălat


el faţa odată cu apa (sau până la ultima picătură de apă), s-au eliminat din faţa sa toate


(lucrurile) greşite la care au privit ochii săi; şi dacă şi-a spălat el mâinile, odată cu apa (sau


până la ultima picătură de apă) au fost eliminate din mâinile sale toate greşelile pe care lea


c omis c u mâinile s ale; ş i d acă ş i-a spălat picioarele, odată cu apa (sau până la ultima


picătură de apă), s-au eliminat din picioarele sale toate greşelile spre care acestea au păşit;


până ce devine el purificăt de păcăte.”


(relatat de Muslim şi Tirmidhi)


Uthman ibn Affan (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat cum că Trimisul lui Allah


(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:


„Cui a facut abuluţiunea şi a făcut (aceasta) în cel mai bun mod cu putinţă, i-au ieşit


păcătele din (tot) trupul său, până ce acestea au ieşit şi de sub unghiile sale.”


(relatat de Muslim)


Tot de la el (Allah să fie mulţumit de el!), ştim că Mesagerul lui Allah (Pacea şi


binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:


„L-am văzut pe Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)


făcând abuluţiunea aşa cum şi eu fac abuluţiunea, apoi a spus: «Oricui a făcut abuluţiunea


astfel, i s-a iertat lui ceea ce a precedat dintre păcăte şi acestea au fost Rugăciunea sa şi


mersul până la moschee (o recompensă) in plus.»”


(relatat de Muslim)


Ce binecuvântare măreaţă a pogorât asupra noastră Allah Al-Haadii (Călăuzitorul),


dându-ne nouă acest lucru măreţ prin care zilnic ne purificăm de murdăria păcătelor.


Abuluţiunea reprezintă, de asemenea, una dintre condiţiile corectitudinii Rugăciunii, iar


Rugăciunea nu poate fi corectă decât şi numai prin existenţa abuluţiunii sau a purificării făcute


cu pământ (At-Tayammum), în absenţa apei sau în imposibilitatea folosirii acesteia.


De asemenea, prin abuluţiune este dobândită şi podoaba pe care dreptcredinciosul o va


purta în Ziua Judecăţii. A fost relatat de Abu Hurayrah (Allah să fie mulţumit de el!) cum că


Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:


„(Oamenii din) comunitatea mea sunt chemaţi în Ziua Judecăţii, diştingându-se (de


ceilalţi) prin extremităţile lor albe, existente de pe urma abuluţiunii; aşadar, cel care poate


să îşi sporeasăa albeaţa sa, să o facă!”


(relatat de Bukhari şi Muslim)


b. As-Siwak1F2


Utilizarea siwak-ului face parte dintre îndrumarile celui mai bun dintre Profeţi (Mohammed – Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi utilizarea lui face parte din comportamrntele naturale, înnăscute, şi, cu adevărat, i-a îndemnat Profetul (Pacea şi


2 N.t. - porţiuni din ramurile unui arbust cu care Profetul (Pacea şi binecuvânatrarea lui Allah fie asupra sa!)


obişnuia să îşi cureţe dinţii şi ale cărui beneficii terapeutice pentru dinţi şi caviatea bucălă au fost ştiinţific probate


anterior


CEA MAI BUNĂ PROVIZIE P ENTRU ZIUA JUDECĂŢII


21


binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) pe companionii săi (Allah să fie mulţumit de ei!) spre


folosirea acestuia, mai ales înaintea efectuării Rugăciunii.


A fost relatat de la Abu Hurayrah (Allah să fie mulţumit de el!) cum că Trimisul lui Allah


(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:


„Dacă (nu m–aş teme) că este o greutate prea mare pentru comunitatea mea, le-aş fi


prescris lor utilizarea siwak-ului înaintea efectuării fiecărei Rugăciuni.”


(relatat de Bukhari şi Nasa’i)


Ni se recomandă aceasta pentru ca dreptcredinciosul musulman să poată intra în dialogul


intim dintre el şi Domnul său (reprezentat de Rugăciune) cu gura curăţită şi plăcut mirositoare şi


pentru a nu fi deranjaţi Îngerii Celui Milostiv (Pacea lui Allah fie asupra lor!) şi nici supuşii Săi


dreptcredincioşi de către mirosurile pe care le emană uneori cei ridicaţi pentru Rugăciune.


Se ştie că răsplata pentru folosirea siwak-ului este măreaţă. A fost astfel relatat de către


Aishah (Allah să fie muţtumit de ea!) cum că Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie


asupra sa!) a spus:


„As-Siwak este o purificare pentru gură şi (o cale) pentru obţinerea Mulţumirii


Celui Miloştiv.”


(relatat de Tirmidhi şi Nasa’i)


Ce fericit va fi cel de care Allah Al-Ahad (Unicul) va fi mulţumit!


2. Fapte legate de moschei şi de actele desfăşurate în ele


a. Mersul pe jos la moschee


Abu Hurayrah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat că Trimisul lui Allah (Pacea şi


binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:


„Cine s-a purificăt2F


3 în casa sa, apoi a mers până la una dintre Casele lui Allah3F


4


pentru a împlini una dintre (Rugăciunile) obligatorii pe care i le-a impus Allah, prin paşii


săi – cu unul se şterge un păcăt, iar cu celălalt se ridică cu (încă) un rang (în pietate şi


supunere faţă de Allah).”


(relatat de Muslim)


Tot el (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat că Trimisul (Pacea şi binecuvântarea lui


Allah fie asupra sa!) a spus:


„Celui care a venit sau a plecăt de la moschee îi pregăteşte Allah un lăcăş în Rai, de


fiecare dată când vine sau pleacă.”


(relatatd e Bukhari şi Muslim)


Şi câte fapte bune ţi-au fost sporite ţie, şi câte fapte rele ţi-au fost şterse, dragă frate, în


timp ce tu mergi până la moschee de cinci ori într-o zi!


Cea mai măreaţă răsplată este tocmai cea a acelor dreptcredincioşi musulmani care locuiesc cel mai departe de moschee şi doresc să îţi amintesc ţie despre întâmplarea celor din


3 N.t. - a facut abuluţiunea


4 N.t. - la moschee


CEA MAI BUNĂ PROVIZIE P ENTRU ZIUA JUDECĂŢII


22


neamul Salamah, atunci cănd au dorit să se mute lângă moschee ţi a aflat despre aceasta Profetul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi le-a spus lor cum că a a ajuns la el vestea că vor să se mute lângă moschee, şi au răspuns ei:


„«Da, o, Trimis al lui Allah, cu adevarat am dorit aceasta!» Şi a spus (Profetul –


Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): «O, voi (oameni) din neamul Salamah,


(distanţa la care se află) căsele voastre scrie urmele (răsplăţilor) voastre! (Distanţa la care


se află) casele voastre scrie urmele (răsplăţilor) voastre4F


5!»”


(relatat de Muslim, Ahmad, Ibn Khuzaimah şi Ibn Hibban)


Jabir ibn Abdullah (Allah sa fie mulţumit de el!) a spus:


„Erau casele noastre îndepărtate de moschee şi am dorit noi să vindem căsele


noastre pentru a ne apropia de moschee, dar ne-a oprit de la aceasta Trimisul lui Allah


(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) şi a spus: «Cu adevărat, pentru fiecare


pas (pe care îl faceţi către moschee) sunteţi voi ridicăţi cu un rang (în pietate şi în


supunerea voastră faţă de Allah).”


(relatat de Ahmad şi Muslim)


Acest fapt este susţinut şi de spusele lui Abu Musa Al-'Ash'ariy (Allah să fie mulţumit de


el!) cum că Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:


„Oamenii care au cea mai măreaţă răsplată pentru Rugăciunea lor sunt cei care


(vin la moschee) mergând de cel mai departe şi cel mai departe; iar cel care aşteaptă


Rugăciunea pentru a se ruga împreună cu imamul, are o răsplată mai măreaţă decât cel


care se roagă (singur) şi apoi doarme.”


(relatat de Bukhari şi Muslim)


În relatarea lui Abu Kariyb găsim:


„… până ce se roagă împreună cu imamul în congregaţie”


b. Curăţenia şi pietatea arătate atunci când se merge la moschee şi în


Rugăciune


Cu adevărat, a îndemnat Legea cea Înţeleaptă la curăţenie, fie ea exterioară sau interioară, în toate circumstanţele. Această cerinţă este impusă, însă, cu inistenţă în legătură cu Casele5F6 lui Allah Azza-uua-geall, având în vedere că a chemat Creatorul nu numai la curăţire, ci, mai mult, la înfrumuseţarea, împodobirea şi primenirea atunci când se merge la moschee6F7 şi a spus Preaînaltul în Coranul cel Glorios: „O, fii ai lui Adam! Luaţi-vă gătelile voastre la toate locurile de Rugăciune!…” [Coran, 7:31]


Din păcăte, în zilele noastre întâlnim mulţi musulmani care vin la moschee emanând mirosuri neplăcute de transpiraţie, uleiuri, mâncare sau ciorapi murdari, care îndepărtează


5 N.t. - în sensul că, cu cât casele sunt mai depărtate de moschee, cu atât răsplata pentru mersul lor la moschee


pentru îndeplinirea Rugăciunii în congregaţie va fi mai mare


6 Moscheile


7 N.t – bineînţeles, aceasta este indicăt în căzul bărbaţilor, pentru că femeia musulmană trebuie să îşi păstreze ţinuta


sa, care să o acopere conform prescripţiilor Legii Islamice şi să nu reprezinte o podoabă prin natura sa sau un mijloc


de atrage atenţia, în toate situaţiile în care femeia s-ar putea afla în prezenţa unor bărbaţi străini ei


CEA MAI BUNĂ PROVIZIE P ENTRU ZIUA JUDECĂŢII


23


moscheea de la statutul ei de Casă a lui Allah, destinată adorării, comfortului spiritual şi liniştirii


sufletului.


Ia aminte dragul meu frate, că, atunci când sunt atinse în moschee împăcarea, comfortul


spiritual şi liniştea sufletului, şi Rugăciunea va deveni o liniştire a sufletului, aşa cum a şi


caracterizat-o nobilul nostru Trimis (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) prin


cuvintele sale adresate muezinului său – Bilal (Allah să fie mulţumit de el!), spunând:


„O, Bilal, ridică-te şi linisteşte-ne prin Rugăciune.”


(relatat de Abu Dawud)


Pentru ca sufletul să fie pregătit în prealabil pentru împlinirea Rugăciunii, ne-a prescris


nouă Trimisul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) să venim la moschee în linişte şi


solemnitate, şi împăcare.


A fost relatat de Abu Hurayrah (Allah să fie mulţumit de el!) cum că Profetul (Pacea şi


binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:


„Dacă aţi auzit al-'iqaamah”7F


8, mergeţi la Rugăciune în linişte şi cu solemnitate şi nu


vă grăbiţi; şi ceea ce aţi prins (din Rugăciunea în congregaţie) rugaţi-vă (împreună cu


imamul), iar ceea ce aţi pierdut (din Rugăciunea pe care a condus-o imamul), completaţi.”


(relatat de Bukhari)


Acela care va cugeta asupra hadiththth-ului anterior va constata că Trimisul (Pacea şi


binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a preferat liniştea spirituală faptului de a ajunge să te


rogi Rugăciunea în totalitatea ei în congregaţie şi aceasta în pofida faptului că efectuării


Rugăciunii în grup i se acordă o deosebită importanţă, şi, mai ales, a împlinirii împreună cu


imamul a formulei de început a Rugăciunii8F


9.


c. Chemarea la Rugăciune (Al-Adhan)


Adhan-ul reprezintă înştiinţarea că a început intervalul de timp deştinat unei anumite


Rugăciuni şi este, totodată, o evidenţă a faptului că în locălitatea în care se face Adhan-ul este


practicătă Religia Islamică şi un indiciu al împlinirii ritualurilor instituite de Allah Al-'Alaa


(Preaînaltul).


Muezinii (persoanele care fac chemarea la Rugăciune) sunt cei responsabili pentru a face


cunoscută intrarea timpului de Rugăciune, astfel încât prin chemarea lor la Rugăciune este ştiută


intrarea timpului unei anumite Rugăciuni, şi, odată cu ea îşi încheie Postul sau cel care ţinea


Post9F


10 sau începe prin a se abţine de la a mâncă sau a bea cel care intenţionează să postească10F


11.


Indiciul pentru meritele Adhan-ului şi ale neamului acestuia ne este oferit şi de relatarea


lui Mu'auuyah (Allah să fie mulţumit de el!), care a spus:


8 N.t - chemarea la Rugăciune efectuată după adhan (chemarea generală la Rugăciune, care se face în momentul în


care a început intervalul orar destinat unei anumite Rugăciuni) şi care indică faptul că imamul s-a ridicăt pentru


înfăptuirea Rugăciunii şi că aceasta va începe în momentele imediat următoare


9 N.t. – roştirea formuei «Allahu Akbar» este numită «takbiraat al-'ihraam»


10 N.t. – aşa cum este în cszul intrării timpului Rugăciunii de Maghrib, odată cu care se termină perioada destinată


Postului


11 N.t. – odată cu auzirea chemării la Rugăciune pentru Rugăciunea de Fajr, care reprezintă indiciul pentru începerea


zilei de Post


CEA MAI BUNĂ PROVIZIE P ENTRU ZIUA JUDECĂŢII


24


„L-am auzit pe Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)


spunând: «Muezinii vor avea cele mai lungi gaturi intre oameni in Ziua Judecăţii.1F


12»”


(relatat de Muslim şi Ibn Majah)


Şi aceasta pentru că adevărul iese din gâturile lor, dragul meu frate!


Este recomandat celui care aude chemarea la Rugăciune să spună ceea ce a fost relatat de


către Jabir (Allah să fie mulţumit de el!) cum că Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie


asupra sa!) a spus:


„Cui a spus după ce a auzit chemarea (la Rugăciune): «Allaahumma rabba haadzihi


–d-da”uuuata –t-taamah uua-s-salaati-l-qaa’imah, ‘aati Mohammedan al-uuasiylah uua-lfadiylah


uua-b”athu maqaaman mahmuudan al-ladziy uua”adtahu» (O, Allah, Domn al


acestei absolute C hemări ş i a l R ugăciunii c e u rmează a f i împlinite, dă-i lui Mohammed


dreptul de a fi mijlocitor (pentru noi în Ziua Judecăţii) şi (dă-i lui) superioritatea, şi fă-l pe


el să ajungă rangul binecuvântat pe care i l-ai promis.) i-a fost garantată mijlocirea mea în


Ziua Judecăţii.”


(relatat de Bukhari, Tirmidhi şi Nasa’i)


Prin aceasta se va obţine, cu voia lui Allah – in sha'a Allah, mijlocirea Profetului (Pacea


şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) în Ziua Judecăţii, şi câtă nevoie vom avea noi în acea


Zi de cineva care să ne fie mijlocitor12F


13 …


d. Rugăciunea în congregaţie (la moschee)13F


14


Abu Hurayrah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat că Trimisul lui Allah (Pacea şi


binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:


„Mă gândeam să cer să se facă chemarea la Rugăciune, s ă î i c er u nui b ărbat s ă


conducă oamenii în Rugăciune, iar apoi să merg împreuna cu nişte bărbaţi cărând câteva


legături de vreascuri şi să dăm foc caselor celor care nu participau la Rugăciune (în


congregaţie).”


Într-o altă relatare s-a spus: „Dacă nu ar fi fost în ele femei şi copii.”


(relatat de Muslim, Nasa’I, Ibn Majah şi Ahmad)


Din cele de mai sus, reiese obligativitatea Rugăciunii în congregaţie (în moschee), în


afara aceluia care are un motiv întemeiat din punctul de vedere al Legislaţiei Islamice pentru a nu


face aceasta, precum o boală care îl pune în imposibilitatea de a se mişca, sau dacă se află în


călătorie, sau cel nevăzător care nu găseşte pe cineva care să îl conducă până la moschee,


conform celor mai corecte dintre afirmaţiile învăţaţilor în Islam. Este suficient, dragul meu frate,


şi doar aceea că nerugându-te în congregaţie pentru a risipi tu nenumărate şi nenumărate fapte


bune care ţi-ar putea fi consemnate (hasanaat).


A fost relatat de Abdulah ibn Omar (Allah să fie mulţumit de el!) că Trimisul lui Allah


(Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:


12 N.t. – probabil în sensul că vor fi dintre cei privilegiaţi şi Allah Preaslăvitul şi Preaînaltul ştie cel mai bine


13 N.t. – apărator


14 N.t. – pentru bărbaţi, întrucât în ceea ce le priveşte pe femei, este cunoscut faptul că, deşi femeilor nu li se


interzice participarea la Rugăciunea în congregaţie efectuată la moschee, Rugăciunea în căsa sa este mai bună pentru


ea decât Rugăciunea efectuată în moschee, conform evidenţelor autentice


CEA MAI BUNĂ PROVIZIE P ENTRU ZIUA JUDECĂŢII


25


„Rugăciunea în congregaţie este mai bună decât Rugăciunea în mod individual de


douăzeci şi şapte de ori.”


(relatat de Bukhari, Muslim şi Nasa’i)


e. Sosirea devreme la Rugăciuni


A fost relatat de Abu Hurayrah (Allah să fie mulţumit de el!) cum că Trimisul lui Allah


(Pacea si binecuvnatarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:


„Dacă ar şti oamenii ce se află în chemarea (la Rugăciune) şi în primul rând (format


de dreptcredincioşii care se roagă în congregaţie în moschee, dintre binecuvântări) şi dacă


nu ar găsi ei nicio altă modalitate de a atinge acest privilegiu decât prin tregerea la sorţi, cu


siguranţă ar trage ei la sorţi; şi dacă ar şti ceea ce se află în venirea devreme la Rugăciune


(dintre binecuvântări), s-ar întrece ei întru aceasta.”


(relatat de Bukhari, Muslim, Abu Dawud şi Tirmidhi)


Acest hadith este, aşadar, un indiciu al meritelor împlinirii de către dreptcredincioşi a


Rugăciunii stând în primul rând. Aceasta face referire la cei care efectuează Rugăciunea în


congregaţie la moschee şi vorbeşte despre măreaţa sa răsplată, precum şi despre meritele grabei


pentru a ajunge cât mai devreme posibil la moschee, ca şi cum ai fi într-o competitive şi aceasta


pentru a te asigura că vei face parte din primul rând al dreptcredicioşilor ridicaţi pentru


Rugăciune şi nu din oricare alt rând.


Aceleaşi merite sunt evidenţiate şi de ceea ce a fost relatat de către Abu Hurayrah (Allah


să fie mulţumit de el!), cum că Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra


sa!) a spus:


„Cele mai bune rânduri de bărbaţi sunt primele şi cele mai rele sunt ultimele; şi cele


mai bune rânduri de femei sunt ultimele şi cele mai rele sunt primele.14F


15”


(relatat de Muslim, Ahmad şi Nasa’i)


● Sosirea din timp la Rugăciunea de vineri, în mod special


Cu siguranţă că îţi este cunoscut şi ţie, dragul meu frate, meritul şi favorizarea zilei de


vineri în raport cu celelalte zile ale săptămânii, aşa cum a fost relatat şi de către Abu Hurayrah


(Allah să fie mulţumit de el!) cum că Profetul (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a


spus:


„Cea mai bună zi în care a răsărit soarele este ziua de vineri: în această zi Allah l-a


creat pe Adam, şi în aceasăa zi l-a pus pe el în Paradis , şi tot în această zi l-a scos din el.”


(relatat de Muslim şi Nasa’i)


Această zi este una de sărbătoare pentru comunitatea Islamică, căci, cu adevărat, ne-a


destinat-o Allah nouă, spre deosebire de celelalte comunităţi, precum evreii, care au ca zi de


sărbătoare ziua de sâmbătă sau creştinii, care au ziua de duminică. Trimisul lui Allah (Pacea şi


binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:


„I-a depărtat Allah de ziua de vineri pe cei care au fost înaintea noastră; şi au avut evreii ziua de sâmbătă, şi au avut creştinii ziua de duminică, şi ne-a adus Allah pe noi şi ne-


15 N.t. - facând referire la cei ce împlinesc Rugăciunea în congregaţie in moschee


CEA MAI BUNĂ PROVIZIE P ENTRU ZIUA JUDECĂŢII


26


a călauzit către ziua de vineri şi a f ăcut (Allah) ca vinerea (să fie urmată de) sâmbătă şi


duminică, şi tot astfel ei ne urmează nouă în Ziua Judecăţii.”


(relatat de Muslim, Nasa’I şi Ibn Majah)


Allah Al-'Alaa (Preaînaltul) a făcut această zi una de sărbătoare prin Rugăciunea de


vineri, care ia forma unei întâlniri săptămânale successive; unde se întâlnesc musulmanii pentru


a asculta predica imamului (al-khutbah) ca şi pildele pe care le dă acesta, şi, cu adevărat, a


prescris Allah Al-Ahad (Unicul) celor care se grăbesc pentru a ajunge devreme la Rugăciunea de


vineri o răsplată măreaţă, după cum, de altfel, a fost relatat şi de Abu Hurayrah (Allah să fie


mulţumit de el!), cum că Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a


spus:


„Celui care s-a îmbăiat în ziua de vineri cu baia pentru impuritate majoră (ghusl),


apoi a plecat (la prima oră, foarte devreme spre moschee), îi este data o răsplată ca şi cum


ar fi adus ca jertfă (în Numele lui Allah) o cămilă; iar cel care a plecat în cea de-a doua oră,


este ca şi cum ar fi jertfit o vacă; iar cel care a plecat în cea de-a treia oăa este ca şi cum ar


fi jertfit un berbec; iar cel care a plecat în cea de-a patra oră, ca şi cum ar fi jertfit o găină;


iar cel care a plecat în cea de-a cincea oră (va avea o răsplată) ca şi cum ar jertfi un ou; şi


dacă a ieşit imamul (şi şi-a început predica), au sosit Îngerii pentru a asculta Pomenirea


(lui Allah).”


(relatat de Bukhari, Muslim şi Abu Dawud)


'Aws Ath-Thaqafiy (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat cu privire la meritele şi


binecuvântările zilei de vinery şi la unele fapte specifice acesteia, cum că Profetul (Pacea şi


binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus:


„Cine şi-a spălat corpul în ziua de vineri şi s-a spălat, s-a trezit devreme şi a fost devreme, si a mers pe jos (spre moschee) şi nu a încălecat15F16, şi a stat aproape de imam, şi a ascultat, şi nu a vorbit fără rost (în timpul predicii acestuia), va avea el cu fiecare pas (făcut) răsplata unui an de Post şi Rugăciune.” (relatat de Abu Dawud, Tirmidhi, Ibn Majah, Nasa’I şi Ahmad) De la Salman Al-Farisiy (Allah să fie mulţumit de el!) s-a relatat că Trimisul lui Allah (Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Nu se îmbăiază un bărbat în ziua de vineri şi se purifică în cel mai bun mod cu putinţă, apoi se unge cu uleiul său (de păr) sau îşi dă din parfumul casei lui, apoi iese (mergând la moschee pentru împlinirea Rugăciunii de vineri) şi nu îi separă pe doi (care stau unul lângă altul în moschee), apoi se roagă ceea ce i-a fost prescris lui şi rămâne tăcut ascultându-l pe imam în timp ce acesta predică, decât iertându-i-se lui (păcatele comise) între acea vineri şi vinerea de dinaintea ei.” (relatat de Bukhari)


f. As-Sunan Ar-Rawaatib”16F17


De cele mai multe ori, Rugăciunea noastră este deformată de anumite erori, precum deficitele în ceea ce este obligatoriu, sau lipsa împlinirii a ceea ce este preferabil17F18, sau iscodirea Satanei, sau ca urmare a amintirii unor chestiuni legate de viaţa lumească şi a ocupării minţii cu acestea în detrimentul concentrării asupra aspectelor legate de Rugăciune şi pietatea care ar


16 N.t - nu a folosit vreun mijloc de transport


17 N.t. - Sunnah permanentă


18 N.t. – Adică „Sunnah” – urmând exemplul Profetului – Pacea şi binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!)


CEA MAI BUNĂ PROVIZIE P ENTRU ZIUA JUDECĂŢII