Islamul are o poziție moderată față de animale. Acesta nu exagerează statutul lor în mod superficial, așa cum se întâmplă în alte religii, care se referă la animale ca la niște zeități. Un exemplu în acest sens sunt cei care adoră vacile și șoarecii în India. În același timp, islamul nu umilește animalele și nu le privează de drepturile lor, așa cum se întâmplă în unele țări și culturi, care consideră a fi permisă încălcarea drepturilor animalelor.
Islamul le-a acordat animalelor numeroase drepturi și a avertizat cu tărie împotriva încălcării acestora. În plus, islamul vorbește despre scopul și înțelepciunea din spatele creării animalelor, precizând că există mult bine pentru oameni în acestea. Allah Cel Atotputernic enumeră multe dintre binecuvântările pe care le-a revărsat asupra noastră spunând:
„El a creat Cerurile şi Pământul cu adevăr (a creat Cerurile şi Pământul după un sistem stabilit cu o exactitate extremă şi cu o perfecțiune absolută, fără niciun fel de greşeală sau neajuns, astfel încât să fie în totală concordanță cu țelurile pentru care au fost create)! El este mai Înalt decât ceea ce Îi asociază Lui! ~ El l-a făcut pe om dintr-o picătură şi iată că el (omul) este cârtitor învederat (adversar al Creatorului său, contestându-I Unicitatea şi opunându-Se Trimișilor Săi). ~ Şi vitele (cămilele, bovinele, ovinele şi caprinele) le-a făcut pentru voi (spre binele vostru), de la ele aveţi căldură (lâna şi părul care vă apără de frig) şi alte foloase (puii lor, laptele lor şi folosirea unora dintre ele - a cămilelor - pentru călărie) şi de la ele şi mâncaţi (carnea care este îngăduită). ~ Ele sunt
pentru voi mândrețe, când le adunați seara şi când le scoateți la păscut (dimineaţa); ~ Ele poartă poverile voastre către o ţară unde nu aţi putea ajunge decât cu trudă mare. Domnul vostru este Ra’ūf (Plin de compasiune, Preabun), Rahīm (Prea Îndurător) (întrucât vi le-a supus pentru a vă fi de folos). ~ Şi (El a făcut) caii, catârii şi măgarii (i-a creat şi i-a făcut să vă fie supuși), să călăriți pe ei şi ca podoabă şi El creează ceea ce voi nu ştiţi (vietăți pe care voi nu le cunoașteți din deșerturi şi din mări). ~ Lui Allah Îi revine (să arate prin mare Mila Sa) Calea cea Dreaptă şi pe cea nedreaptă (care duce la rătăcire). Dar dacă El ar voi, v-ar călăuzi pe toţi (dar nu o face, pentru că Allah i-a lăsat fiecărui om libertatea de a-şi alege calea după voinţa sa). ~ El este Cel care trimite apă din Cer (adică din nori) pentru voi. Din ea este de băut pentru voi (cu ea vă potoliți setea) şi din ea cresc tufișurile (sunt avute în vedere toate plantele care cresc ca urmare a ploii), unde voi vă pașteți cirezile. ~ Din ea El face să crească pentru voi semănăturile (care reprezintă hrana oamenilor), măslinii, curmalii, vița de vie şi tot felul de roade (de diferite soiuri şi culori şi cu diferite gusturi). În aceasta este dovadă pentru un neam (de oameni) care chibzuiesc. ~ El a supus pentru voi noaptea şi ziua (pentru a vă fi spre folos, adică noaptea pentru a vă odihni şi ziua pentru a vă câştiga cele necesare traiului), Soarele şi Luna. Şi stelele sunt supuse, prin Porunca Lui. Şi întru aceasta sunt semne pentru un neam (de oameni) care pricep. ~ Şi ceea ce a creat pentru voi pe Pământ (animale şi plante) (are) felurite culori. Şi întru aceasta este un semn pentru un neam de oameni care îşi aduc aminte. ~ El este Cel care a supus marea, pentru ca voi să mâncaţi din ea carne proaspătă (adică peşte) şi să scoateți din ea podoabă pe care să o purtaţi (perle şi corali). Şi vezi corăbiile care o brăzdează ca să căutaţi Harul Său (să câștigați din comerţul pe care îl faceţi, călătorind cu ele)! Şi poate că voi veţi fi recunoscători! ~ El a aşezat pe Pământ
munţi statornici, ca să nu se clatine cu voi, râuri şi drumuri, poate că voi veţi fi călăuziţi. ~ Şi semne osebite (semne pe căile de pe uscat sau de pe mare, după care să se orienteze). Şi după stele se călăuzesc (în timpul zilei, călătorii se călăuzesc după munţi, râuri şi alte detalii de relief, iar în timpul nopţii se călăuzesc după stele). ~ Şi oare cel care creează (îndeosebi fapte mari, asemeni celor menţionate) este la fel ca acela care nu creează (nimic)? Oare voi nu sunteţi cu luare aminte (ca să vă daţi seama de această greşeală)? ~ Şi de aţi (vrea să) socotiți Binefacerile lui Allah, voi nu veţi izbuti să le numărați (nu veţi izbuti să le numărați, dat fiind numărul lor nesfârșit şi nu veţi fi în stare să aduceți mulţumirea pentru ele). Allah este Ghafūr (Prea Iertător), Rahīm (Prea Îndurător) (și El va trece peste incapacitatea voastră de a-I aduce mulțumiri şi nu vă va pedepsi pentru nerecunoștința voastră). ~ Şi Allah ştie atât ceea ce ţineţi voi ascuns, cât şi ceea ce dezvăluiți. ~ Însă aceia pe care îi cheamă în locul lui Allah nu creează nimic, ci ei sunt creați. ~ Ei sunt morți, nu sunt vii, şi ei nu ştiu când (oamenii) vor fi înviaţi (idolii sunt ciopliți şi modelați de oameni, ei nu au viaţă, nu văd, nu aud şi nu pricep; ei nu ştiu când va avea loc învierea oamenilor)! ~ Domnul vostru este un Domn Unic (Allah, și nimeni nu are dreptul de a fi adorat în afară de El). Iar inimile acelora care nu cred în Viaţa de Apoi tăgăduiesc (Unicitatea lui Allah) şi ei sunt trufași.” [Traducerea sensurilor Nobilului Coran, 16:3-22]
Una dintre manifestările respectului față de animale în islam este reprezentată de faptul că un număr de Sure ale Nobilului Coran au fost numite Al-Baqarah (Vaca), Al-Anʻām (Vitele), An-Naml (Furnicile), Al-ʻAnkabūt (Păianjenul), Al-Fīl (Elefantul).
Unul dintre cei mai apropiați companioni ai Profetului Mohammed (صلى الله عليه وسلم) a fost poreclit Abu Hurairah (Allah să fie mulțumit de el!), care înseamnă „cel care are o pisică”, iar
Trimisul lui Allah însuși (صلى الله عليه وسلم) l-a chemat de mai multe ori cu acest nume spunând: „Ya Aba Hir!” (O, tu, proprietar al pisicii!).
1. Dreptul la a merge pe drum
Într-o zi, imamul Abu Ishāq ash-Shirāzi (Allah să aibă milă de el!) mergea pe drum însoțit de câțiva dintre discipolii săi. La un moment dat, le-a ieșit în cale un câine, iar unul dintre discipolii învățatului a început să îl alunge, la care acesta i-a spus:
„Nu știi că eu și el împărtășim dreptul asupra drumului?”
2. Dreptul la o vorbire corectă
ʻImrān ibn Husein (Allah să fie mulțumit de el!) a relatat:
„În timp ce Mesagerul lui Allah (صلى الله عليه وسلم) se afla într-o călătorie, a văzut o femeie dintre ansari2 care călărea o cămilă femelă și invoca blestemul asupra ei, deoarece se plictisise (din cauza faptului că aceasta mergea încet). Profetul (صلى الله عليه وسلم) a auzit acestea și i-a spus (femeii): «Coboară totul de pe spatele cămilei și elibereaz-o (drept pedeapsă), deoarece, cu adevărat, ea a fost blestemată.»” (Muslim)
3. Dreptul la a nu fi agresate sexual
Ibn ‘Abbas (Allah să fie mulțumit de el!) a relatat că Profetul Mohammed (صلى الله عليه وسلم) a spus:
„Blestemul lui Allah fie asupra celui care întreține relații sexuale cu un animal!” (Ahmad și Al-Hakim)
2 Ansarii erau locuitori ai Medinei
Este important de menționat faptul că ziarele „Independent” și „Daily Mail” din data de 9 iunie 2016 au publicat un articol care arăta că decizia Curții Supreme din Canada era că „nu este nimic în neregulă cu folosirea animalelor pentru a își satisface dorința sexuală, atât timp cât nu are loc actul sexual propriu-zis (penetrarea)”!!!
4. Dreptul la îngrijire și adăpost
ʻAli ibn Abu Tālib (Allah să fie mulțumit de el!) a relatat:
„Într-o zi, l-am văzut pe ʻOmar ibn al-Khattāb (Allah să fie mulțumit de el!) alergând grăbit. L-am întrebat: «O, lider al credincioșilor, unde te duci?» El mi-a răspuns: «Caut o cămilă dintre cămilele care au fost luate drept caritate, care s-a pierdut.» I-am spus: «Prin aceasta îngreunezi responsabilitatea liderilor care vor veni după tine!» La aceasta, ʻOmar a răspuns: «O, Abu al-Hāsan! Nu îmi reproșa, deoarece jur pe Cel care l-a trimis pe Mohammed cu Profeția că voi fi întrebat în Ziua Judecății chiar și cu privire la ceea ce se întâmplă cu o capră mică de pe coasta Eufratului!»” (Ibn al-Jāwzi)
Dawud ibn ʻAli a relatat că ʻOmar (Allah să fie mulțumit de el!) a spus:
„Dacă o oaie pierdută moare pe coasta Eufratului voi presupune că Allah Cel Atotputernic mă va întreba despre ea în Ziua Judecății!” (Abu Na‘im)
5. Dreptul la a nu le fi impus mai mult decât pot duce
Abu ʻUthmān Ath-Thāqafi (Allah să fie mulțumit de el!) a relatat:
„ʻOmar ibn ʻAbd al-ʻAzīz avea pe cineva care muncea pentru el cu catârul său pentru un dirham pe zi. Odată, acestuia i-a fost plătit un dirham și jumătate. El a întrebat: «Pentru ce este aceasta? Au crescut prețurile?» ʻOmar ibn ‘Abd al-ʻAzīz i-a răspuns: «Nu, însă piața a mers bine astăzi și ai obosit catârul cu atâta muncă. Lasă-l să se odihnească timp de trei zile!” (Abu Naʻim)
În cartea „ʻIhyā’ ʻUlūm Ad-Dīn” se spune că Abu Darda (Allah să fie mulțumit de el!) i-a spus cămilei sale atunci când era pe moarte:
„O, cămilă! Nu te plânge de mine înaintea Domnului tău, căci, cu adevărat, nu ți-am impus nimic dincolo de capacitățile tale!”
ʻOmar ibn ʻAbd al-ʻAzīz (Allah să aibă milă de el!) i-a scris următoarele guvernatorului din Egipt:
„Am fost informat că, în Egipt, cămilele transportă bagaje cu o greutate mai mare de o mie de livre (unitate de măsură). După ce primiți această scrisoare, să nu mai încărcați o cămilă cu mai mult de șase sute de livre.” (Sīrah ʻOmar ibn ʻAbd al-ʻAzīz, de Abu Mohammed Al-Māsri, conform unei relatări consemnate de imamul Mālik ibn Anas și companionii săi)
6. Dreptul la a nu fi folosite drept scaune
Muʻādh ibn Anas al-Jūhani (Allah să fie mulțumit de el!) a relatat:
„Trimisul lui Allah (صلى الله عليه وسلم) a trecut într-o zi pe lângă niște oameni care stăteau pe animalele lor de călărie. În acel moment, el (صلى الله عليه وسلم) le-a spus: «Călăriți-le atunci când sunt sănătoase și lăsați-le sănătoase! Nu faceți din ele niște
scaune de pe care să stați de vorbă pe drum sau prin piețe, deoarece unele animale de călărie sunt mai bune decât proprietarii lor și Îl pomenesc mai des decât ei pe Allah Cel Atotputernic!»” (Ahmad, Ad-Darmi, Abu Yaʻli, At-Tabarani, Al-Hakim și Al-Baihaqi, clasificat sahih de către Al-Albani)
Profetul Mohammed (صلى الله عليه وسلم) a spus:
„Nu faceți un minbar din spatele animalelor voastre! Cu adevărat, Allah vi le-a supus numai pentru a putea ajunge în locuri în care (fără ele) ați ajunge numai cu mare dificultate. De asemenea, El v-a supus Pământul, așa că mergeți de-a lungul acestuia pentru a vă satisface nevoile!” (Abu Dawud și Al-Baihaqi, clasificat sahih de către Al-Albani)
7. Dreptul la a nu fi supuse la torturi psihice ‘Abd Allah ibn Mas‘ūd (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat:
„Călătoream în compania Mesagerului lui Allah (صلى الله عليه وسلم) și el (صلى الله عليه وسلم) a mers pentru a răspunde chemării naturii. În timp ce era plecat, am văzut o pasăre cu cei doi pui ai săi. Noi am luat puii şi pasărea mamă bătea din aripi cu disperare. Atunci când Mesagerul lui Allah (صلى الله عليه وسلم) s-a întors, el (a întrebat: «Cine a tulburat această pasăre, luându-i puii? Dați-i puii înapoi!» Apoi, a văzut o colonie de furnici pe care noi am ars-o şi a întrebat: «Cine a ars aceasta?» Noi am răspuns: «Noi.» El (صلى الله عليه وسلم) a spus: «Cu adevărat, nimeni nu ar trebui să pedepsească cu foc în afară de Domnul Focului.»” (Abu Dawud și Al-Hakim, clasificat sahih de către Al-Albani)
8. Dreptul la a nu fi supuse la torturi fizice
Jabir ibn ʻAbd Allah (Allah să fie mulţumit de el!) a relatat:
„Un măgar care fusese marcat pe față a trecut odată prin fața Mesagerului lui Allah (صلى الله عليه وسلم), iar el (صلى الله عليه وسلم) a spus: «Fie ca Allah să îl blesteme pe cel care l-a marcat!»” (Ibn Hibban și Abu Dawud, clasificat sahih de către Al-Albani în As-Silsilah As-Sahiha)
Într-o altă relatare, Jabir ibn ʻAbd Allah (Allah să fie mulțumit de el!) a spus:
„Profetul (صلى الله عليه وسلم) ne-a interzis să lovim sau să marcăm fața (unui animal).” (Muslim)
Ibn ʻOmar (Allah să fie mulțumit de el!) a relatat:
„Trimisul lui Allah (صلى الله عليه وسلم) l-a blestemat pe cel care mutilează un animal (tăindu-i membrele sau o parte din corpul său în timp ce este încă în viață)!»” (Al-Bukhari)
Trimisul lui Allah (صلى الله عليه وسلم) a spus:
„Preamilostivul arată Milă celor care sunt milostivi. Așadar, arătați milă celor de pe Pământ, pentru ca să primiți milă din partea Celui aflat deasupra Cerurilor.” (Abu Dawud, At-Tirmidhi, Ahmad, Al-Humaidi și Al-Hakim)
9. Dreptul la a nu fi folosite ca țintă
Saʻid ibn al-Jubair (Allah să fie mulțumit de el!) a relatat:
„Ibn ‘Omar (Allah să fie mulţumit de el!) a trecut odată pe lângă niște tineri din tribul Quraiș care legaseră o pasăre și o foloseau drept țintă, iar fiecare săgeată care o rata intra în posesia proprietarului acesteia. Atunci când l-au văzut pe
Ibn ʻOmar, ei au fugit, iar el a întrebat: «Cine a făcut aceasta? Fie ca Allah să îl blesteme pe cel care a făcut acest lucru! Cu adevărat, Trimisul lui Allah (صلى الله عليه وسلم) a invocat blestemul asupra celor care iau orice are suflet drept ţintă.»” (Muslim)
10. Dreptul la a nu fi ucise fără niciun motiv
ʻAbd Allah ibn ʻAmr (Allah să fie mulțumit de el!) a relatat că Profetul Mohammed (صلى الله عليه وسلم) a spus:
„«Nu există nicio persoană care ucide chiar și o pasăre mică sau ceva mai mare fără un motiv drept căreia Allah Cel Atotputernic să nu îi ceară socoteală pentru acest lucru (în Ziua Judecății).» Cineva a întrebat: «O, Mesager al lui Allah! Ce înseamnă „un motiv drept”?» El (صلى الله عليه وسلم) a răspuns: «Ca voi să sacrificați și să mâncați (animalul), și nu să îi tăiați capul și să îl aruncați.»” (An-Nasa’i și Al-Hakim, clasificat sahih de către Al-Albani în Sahih At-Targhib)
11. Dreptul la un tratament blând și la a le fi oferite mâncare și băutură
Profetul Mohammed (صلى الله عليه وسلم) a spus:
„«În vreme ce un om se afla (mergând) pe drum, setea lui s-a întețit şi (când) a găsit o fântână, a coborât în ea, a băut apă şi (apoi) a ieșit. Când (a dat să plece), a văzut un câine care gâfâia și lingea noroiul din cauza setei excesive. Omul şi-a spus: „Cu adevărat, acest câine suferă de sete așa cum am suferit și eu.” Şi a coborât el (din nou) în fântână, și-a umplut încălțămintea cu apă şi i-a dat să bea câinelui. Allah a apreciat fapta sa şi l-a recompensat cu iertarea păcatelor lui.» (Cei care ascultau) au spus: «O, Mesager al lui Allah,
vom fi recompensați chiar şi pentru tratamentul bun arătat față de animale?» (Profetul – صلى الله عليه وسلم) a spus: «Da, este o răsplată pentru orice lucru bun pe care îl faceți oricărei ființe vii.»” (Al-Bukhari)
Profetul Mohammed (صلى الله عليه وسلم) a spus:
„O femeie a fost pedepsită pentru că a ținut o pisică legată până când a murit şi, drept pedeapsă (pentru aceasta), ea a fost aruncată în Iad. Ea nu a hrănit-o şi nu i-a dat apă atunci când a închis-o şi nici nu a lăsat-o liberă să mănânce insectele Pământului.” (Al-Bukhari)
Sahl ibn al-Hanzaliyah (Allah să fie mulțumit de el!) a relatat:
„Trimisul lui Allah (صلى الله عليه وسلم) a trecut odată pe lângă o cămilă care avea spatele lipit de burtă (din cauza foamei extreme). Văzând acest lucru, el (صلى الله عليه وسلم) a spus: «Aveți teamă de Allah cu privire la aceste animale necuvântătoare! Călăriți-le atunci când sunt în condiții potrivite (pentru aceasta) și sacrificați-le și mâncați-le carnea atunci când sunt în condiții potrivite (pentru aceasta)!»” (Abu Dawud și Ibn Khuzaimah, clasificat sahih de către Al-Albani în Sahih Abu Dawud)
ʻAbd Allah ibn Jā‘far ibn Abu Tālib (Allah să fie mulțumit de el!) a relatat:
„Mesagerul lui Allah (صلى الله عليه وسلم) a intrat într-o livadă care îi aparținea unui om dintre ansari, iar o cămilă care se afla acolo a început să plângă zgomotos și cu ochii plini de lacrimi atunci când l-a văzut. Profetul (صلى الله عليه وسلم) a mers la ea și a mângâiat-o pe cap, iar aceasta s-a liniștit. Apoi, el (صلى الله عليه وسلم) a întrebat: «Cine este stăpânul acestei cămile? A cui este această cămilă?» Un tânăr dintre ansari a venit și a spus: «Ea este a mea, o, Mesager al lui Allah!» Profetul (صلى الله عليه وسلم) a
exclamat: «Nu îți e teamă de Allah în ceea ce privește acest animal pe care l-a pus în posesia ta? Acesta s-a plâns la mine că îl înfometezi și îl epuizezi cu o muncă excesivă!” (Ahmad, Abu Dawud și Ibn Hibban)
Profetul Mohammed (صلى الله عليه وسلم) a spus:
„Nu este musulman care să planteze un copac sau o sămânță și din care mănâncă vreo pasăre sau vreun om sau vreun animal, fără ca aceasta să fie considerată o caritate pentru el.” (Convenit)
A fost relatat că Adiyy ibn Hatim (Allah să fie mulțumit de el!) obișnuia să rupă pâine la furnici și să spună:
„Cu adevărat, acestea sunt vecinele noastre și au drepturi asupra noastră.” (An-Nawawi în Tahdhīb Al-Asmā’)
12. Dreptul la loialitate
‘Imrān ibn al-Husein (Allah să fie mulțumit de el!) a relatat:
„O femeie dintre ansari a fost luată prizonieră împreună cu Al-ʻAdbā’ (cămila femelă a Profetului - صلى الله عليه وسلم), iar femeia a fost legată la mâini cu o sfoară. Oamenii își lăsau animalele să se odihnească în fața caselor lor. Femeia a scăpat într-o noapte din legături și a venit la cămile. În timp ce se apropia de ele, cămilele se agitau și pufneau, așa că le-a lăsat până când a ajuns la Al-ʻAdbā’. Aceasta nu se agita și nici nu pufnea, ci era docilă. Femeia a încălecat pe spatele cămilei și a plecat. Când (politeiștii) și-au dat seama de acest lucru, ei au urmărit-o, dar nu au putut-o prinde din urmă. Ea (femeia) a făcut un jurământ înaintea lui Allah că, dacă o salva prin intermediul ei (al cămilei), avea să o ofere drept sacrificiu. Când a ajuns la Medina, oamenii au văzut-o și au spus: «Uitați-o pe Al-ʻAdbā’, cămila (femelă) a Mesagerului
lui Allah (صلى الله عليه وسلم)!» Ea (femeia) le-a spus că a făcut un jurământ înaintea lui Allah că, dacă o salva prin intermediul ei (al cămilei), avea să o ofere drept sacrificiu. Ei (companionii Profetului – Allah să fie mulțumit de ei!) au venit la Mesagerul lui Allah (صلى الله عليه وسلم) și i-au menționat acestea, iar el (صلى الله عليه وسلم) a spus: «Slavă lui Allah, cât de rău a răsplătit-o (pe cămilă) dacă a jurat înaintea lui Allah că, dacă o salvează pe spatele ei, ea o va sacrifica! Nu trebuie îndeplinit un jurământ care implică un act de neascultare și nici unul care implică un act asupra căruia o persoană nu are control.»” (Muslim)
Al-Miswar ibn Makhramah (Allah să fie mulțumit de el) a relatat:
„(...) Al-Qaswa – cămila Profetului (صلى الله عليه وسلم) – s-a așezat în timp ce Profetul (صلى الله عليه وسلم) se afla pe spatele ei, iar oamenii au făcut tot ce au putut pentru a o face să se ridice, însă aceasta nu s-a ridicat, iar ei au spus: «Al-Qaswa (numele cămilei) a devenit încăpățânată! Al-Qaswa a devenit încăpățânată!» Atunci, Profetul (صلى الله عليه وسلم) a spus: «Al-Qaswa nu a devenit încăpățânată, deoarece încăpățânarea nu este o caracteristică a ei, ci ea a fost oprită de către Cel care l-a oprit pe elefant (aceasta face referire la elefantul lui Abraha Al-Ashram, care venise pentru a distruge sanctuarul Ka‘bah, iar Allah l-a făcut să îngenuncheze și să nu se mai miște).» (...)” (Al-Bukhari)
1. Uciderea puilor de găină de sex masculin
În fiecare an, peste 200 de milioane de pui de găină de sex masculin sunt uciși, iar acest lucru se întâmplă încă din prima zi în care aceștia ies din ouă din cauza faptului că, în țările capitaliste, cocoșii sunt considerați a fi o povară economică inutilă, deoarece nu fac ouă, iar creșterea lor este lentă. Astfel, ei sunt considerați nefolositori în producția de ouă sau carne și, din acest motiv, sunt uciși în diferite moduri barbare, dintre care enumerăm următoarele:
1. sunt băgați de vii într-o mașinărie care îi taie în bucățele mici;
2. sunt uciși prin strangulare într-o pungă de plastic, care blochează intrarea oxigenului;
3. sunt uciși prin sufocare cu gaz (oxid de carbon);
4. sunt uciși prin ruperea gâtului;
5. sunt uciși cu curent electric.
2. Consumul de animale vii
În Japonia, este binecunoscută metoda de preparare a animalelor marine de vii. Aceasta se numește „ikizukuri” – „preparat viu” – și constă din tăierea peștelui în bucăți în timp ce este încă în viață. Acest fel de mâncare le este servit
clienților în timp ce inima peștelui încă bate și gura acestuia se deschide și se închide.
În China, este pregătit un fel de mâncare numit „pește Yin Yang”, care este unul dintre cele mai populare preparate din pește. Astfel, corpul peștelui este prăjit în ulei încins în timp ce acesta este încă în viață, iar capul nu este prăjit. Atunci când acesta îi este servit clientului, capul său este încă în mișcare.
În Danemarca, restaurantul „Noma” le oferă clienților săi drept aperitiv platouri de pește cu furnici vii.
În Japonia, broaștelor le sunt secționate burțile, după care sunt curățate și tăiate în bucăți în timp ce acestea sunt încă în viață. Capul broaștei încă se mișcă atunci când acest fel de mâncare le este servit clienților.
În Florida, a fost organizat în anul 2012 un concurs pentru a mânca gândaci vii. Drept rezultat, câștigătorul a murit prin sufocare.
3. Jupuirea animalelor de vii
Unii activiști au publicat câteva clipuri video în care se arată că animalele sunt jupuite de vii într-una dintre fabricile din China care se ocupă cu producția de piei.
4. Tăierea cozilor și a urechilor la unele rase de câini
Mulți proprietari de câini care aparțin raselor Doberman, Boxer sau Pitbull recurg la tăierea cozilor și a urechilor propriilor câini atunci când aceștia sunt încă niște pui. Acest lucru este făcut prin una dintre următoarele două modalități:
1. prin legarea strânsă cu o frânghie care blochează alimentarea cu sânge a cozii pentru câteva zile. Acest lucru duce la uscarea acesteia, care va ajunge să cadă în cele din urmă;
2. prin amputarea cu ajutorul unui bisturiu ascuțit.
De cele mai multe ori, aceste acțiuni au drept scop obținerea unui aspect „fioros” al animalului. Activiștii pentru drepturile animalelor cer interzicerea acestui obicei barbar.
La nivel internațional, 25 de țări europene au semnat în anul 1987 Convenția Europeană pentru Protejarea Drepturilor Animalelor de Companie, care a început să fie pusă în practică în anul 1992. În conformitate cu aceasta, este interzisă tăierea cozii și a urechilor câinilor, însă unele state care au semnat Convenția fac o excepție și nu o interzic. Printre aceste țări se numără Franța, Germania, Luxemburg, Danemarca, Republica Cehă și Portugalia.
5. Îndepărtarea parțială a corzilor vocale
Aceasta este o procedură chirurgicală prin care sunt eliminate corzile vocale ale câinilor și pisicilor pentru a reduce sunetele emise de acestea, astfel încât să nu îi deranjeze pe proprietarii lor sau pe vecinii acestora. Aceste operații au fost interzise de către toate statele europene care au semnat Convenția Europeană pentru Protecția Drepturilor Animalelor de Companie. În Statele Unite, acestea sunt interzise numai în Massachusetts (din anul 2010) și New Jersey (din anul 2011).
Legea care interzice îndepărtarea corzilor vocale a câinilor și pisicilor este în curs de desfășurare în New York.
6. Amputarea ghearelor și a degetelor de la picioare la pisici3
Aceasta este o intervenție chirurgicală prin care ghearele pisicilor sunt îndepărtate pentru a le împiedica să zgârie mobilierul, însă, operația de amputare a unghiilor implică, de asemenea, amputarea falangelor de la toate degetele pisicii, atât cele din față, cât și cele din spate. Având în vedere că gheara se dezvoltă din țesutul germinal din a treia falangă, este necesară amputarea osului pentru a îndepărta complet gheara.
Conform statisticilor, 25% dintre pisicile domestice sunt supuse la astfel de amputări în SUA. Acest lucru se întâmplă fie la cererea proprietarilor de pisici, fie la cererea celor care le închiriază acestora locuințele.
3 Onichetomie
7. Sadismul față de animale4
Sadismul față de animale este un comportament anormal reprezentat de plăcerea pe care o simte o persoană atunci când dă dovadă de cruzime față de animale și le torturează prin ardere, lovire sau ucidere. Acesta face parte din triada MacDonald (care constă din dorința de a le face rău animalelor, dorința de a arde ceva și urinarea frecventă în timpul somnului), care este un set de trei factori ce a fost sugerat de către dr. psiholog J.M. MacDonald ca indicând agresivitatea latentă.
Dintre formele de sadism față de animale face parte și torturarea insectelor, un exemplu în acest sens fiind imaginile de oameni care găsesc plăcere în ruperea aripilor sau arderea de vii a acestora. Istoricul roman, C. Suetonius Tranquillus, a scris în cartea sa, „Viețile celor doisprezece Cezari”, că împăratul Domițian se distra prinzând muște și străpungându-le cu acul.
8. Corida spaniolă
4 Zoosadismul